Răspunsuri duhovniceşti: Postul dinaintea Bobotezei este un prilej de curăţire

Preacucernice părinte Vasile Creţu, care este rostul zilei de post rânduite înaintea sărbătorii Botezului Domnului?

Există mai multe explicaţii pentru care ziua de 5 ianuarie este privită ca o zi de post desăvârşit în Bisericile Ortodoxe. Mai întâi de toate, este bine de ştiut că, în secolele IV-VI, catehumenii care urmau să primească botezul în seara acestei zile trebuiau să postească, pentru a se împărtăşi. După ce se botezau, participau pentru prima dată în viaţă la Liturghia credincioşilor, căci până atunci participau doar la Liturghia catehumenilor. O altă explicaţie o găsim în Constituţiile Apostolice, unde aflăm că toţi catehumenii erau datori să postească înainte de botezul lor, căci: "Domnul Hristos a fost mai întâi botezat de Ioan şi a petrecut în pustie, iar după aceea a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi. Cine se iniţiază în moartea Lui trebuie mai întâi să postească şi apoi să se boteze". Până în anul 375, praznicul Crăciunului şi cel al Bobotezei se sărbătoreau la aceeaşi dată, 6 ianuarie. Numele sărbătorii era Teofanie sau Epifanie, în virtutea faptului că atât Naşterea în trup, cât şi Botezul Domnului sunt arătări ale lui Dumnezeu în lume. În această zi, Mântuitorul, care dusese viaţa modestă a locuitorilor din Galileea şi era deci necunoscut contemporanilor, S-a arătat sau a ieşit pentru prima dată în lume, fiind arătat sau mărturisit ca Mesia, atât prin glasul lui Ioan, cât şi prin glasul Tatălui din ceruri. De la această dată, Crăciunul s-a serbat la 25 decembrie, ca sărbătoare distinctă de Bobotează. O a treia semnificaţie a acestei zile de post este aceea că, timp de 8 zile, începând cu data de 6 ianuarie, orice creştin ortodox poate să consume agheazmă mare, iar această agheazmă trebuie luată cu o anumită vrednicie. Ziua de 5 ianuarie devine, astfel, o zi de curăţire, de asceză, de înfrânare. Odovania praznicului Bobotezei este în data de 14 ianuarie; în perioada 6-14 ianuarie, credincioşii pot gusta agheazma mare dimineaţa, pe nemâncate. În afară de consumarea ei şi de stropitul caselor de către preot, credincioşii mai folosesc agheazma mare la stropitul locuinţelor şi a lucrurilor din gospodărie, a obiectelor întrebuinţate în viaţa de toate zilele, a ogrăzilor, livezilor, viilor şi holdelor. Se mai consumă de cei bolnavi în vederea vindecării, dacă aceştia au binecuvântarea preotului. Ce rânduieli speciale se săvârşesc în Biserica Ortodoxă în ziua de 5 ianuarie? Din punct de vedere liturgic, în această zi se citesc Ceasurile împărăteşti ale Botezului Domnului (la care asistau împăraţii bizantini şi demnitarii lor de la Constantinopol, iar la noi, domnitorii cu toată curtea şi protipendada din capitala ţării) şi se săvârşeşte Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia. Când ajunul Bobotezei cade sâmbăta sau duminica, în ziua de ajun se săvârşeşte Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar a Sfântului Vasile se face în ziua praznicului, fără să se mai unească cu Vecernia.