Răspunsuri duhovniceşti: Răsplata oamenilor, o simplă amăgire
Cum trebuie să fie postul nostru? Pe ce trebuie să ne axăm pentru a ne curăţi de păcate?
Perioada Postului Mare este vremea mântuirii, o perioadă specială din viaţa noastră pe care trebuie să o dedicăm pocăinţei şi întoarcerii noastre la Dumnezeu. De ar fi viaţa unui om jumătate de zi, ar avea destule păcate pentru care să plângă. Un om păcătos se poate întoarce atunci când lucrează darul lui Dumnezeu şi voinţa personală, atunci când rodesc lacrimile unei pocăinţe adevărate, autentice, aşa cum a manifestat-o şi Cuvioasa Maria Egipteanca. Postul trebuie să fie discret, de taină, nu o lucrare care se săvârşeşte în faţa oamenilor sau pentru a fi lăudaţi de aceştia. Maria Egipteanca a căzut în păcate în Alexandria. Ea ar fi putut face pocăinţa în văzul lumii pe treptele unei biserici din Alexandria, marea cetate, foarte vestită în acea vreme, unul dintre cele mai importante centre ale lumii vechi. Nu s-a pocăit în cetate, în faţa tuturor, ci a preferat pocăinţa făcută cu discreţie, după cuvintele Mântuitorului, care ne îndeamnă permanent la ferirea de ochii lumii atunci când ne rugăm, când postim, când facem bine: „Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta şi, închizând uşa, roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie“ (Mt. 6, 6). Milostenia nu trebuie făcută pentru a o vedea oamenii, la colţurile uliţelor pentru a fi lăudaţi, pentru că „adevărat vă spun că aceştia şi-au luat plata lor“ (Mt. 6, 5). Plata lor înseamnă lauda din partea oamenilor. Or, în Postul Mare şi în toate perioadele de post şi de pocăinţă ni se recomandă faptele bune: postul în primul rând, rugăciunea, milostenia, meditaţia, căinţa, toate trebuie să fie săvârşite departe de ochii oamenilor. Cei care fac acest lucru doar pentru a fi lăudaţi de oameni îşi iau plata lor, adică lauda oamenilor care este mai schimbătoare decât visele şi mai înşelătoare decât toate lucrurile trecătoare. Părerea oamenilor dintotdeauna a fost şi este schimbătoare, relativă. Astăzi cineva te apreciază, mâine nu te mai cunoaşte; astăzi îţi adresează cuvinte de laudă, elogii, mâine te vorbeşte pe la colţuri. Or, ce interes avem noi să fim lăudaţi de oameni? De aceea se recomandă ca în timpul postului rugăciunea, postul, milostenia să rămână cunoscute doar de către Dumnezeu, şi El, care vede cele ascunse, va răsplăti „în ziua aceea“. Răsplata din veşnica Sa Împărăţie este esenţialul, răsplata oamenilor - o simplă amăgire.