Răspunsuri duhovniceşti: Sâmbăta Sfântului Theodor

Părinte, ce semnificaţie are prima sâmbătă din Postul Mare pentru creştinul ortodox?

Are o semnificaţie îndoită deoarece ne procură o dublă prăznuire şi bucurie. Pe de o parte, ea încheie nevoinţele aspre de postire ale primei săptămâni şi ne oferă bucuria ospăţului euharistic prin săvârşirea Sfintei Liturghii a Sfântului Ioan Gură de Aur. Concomitent, ne prilejuieşte şi prăznuirea Sfântului Mucenic Theodor Tiron. Imnele subliniază importanţa acestei sâmbete: "Cu adevărat, aceasta s-ar putea zice întâia între sâmbete şi sâmbăta sâmbetelor, plină de har mucenicesc" (Utrenia). Motivele bucuriei care însoţesc această prăznuire sunt menţionate conjugând sensul odihnei sâmbetei cu cel al prăznuirii mucenicului. "Să ne odihnim în sâmbăta de astăzi, încetând ostenelile cele de ieri, pentru Cel ce a binecuvântat această zi cu odihna şi cu prăznuirea cea de acum a ucenicului" (Utrenia). Praznicul mucenicului ne procură şi el o îndoită bucurie, cea a nevoinţelor muceniceşti ale Sfântului Theodor şi cea a minunii colivelor. Plecând de la această dublă semnificaţie, o parte din imnele ce alcătuiesc slujba acestei zile laudă ostenelile mucenicului, iar altele laudă minunea colivelor, care a descoperit vicleşugul celui necredincios şi a păzit curăţenia acestei săptămâni pentru creştini. Caracterul praznical al acestei sâmbete este anunţat de slujba Vecerniei: "Veniţi toţi iubitorii de mucenici să ne veselim duhovniceşte şi să prăznuim, că astăzi ne pune înainte masa tainică Mucenicul Theodor, veselindu-ne pe noi iubitorii de prăznuire". Ce spun textele liturgice despre nevoinţele muceniceşti ale Sfântului Theodor? Aceste nevoinţe sunt înţelese şi lăudate de Biserică într-o logică a harului dumnezeiesc al cărui dar este chiar chipul sfântului: "Dăruieşte Dumnezeu dar pe Theodor (darul lui Dumnezeu), cel numit cu numele darului, făcându-l lucrător de lucruri uimitoare şi săvârşitor de puteri dumnezeieşti" (Utrenia). Virtuţile prin care sfântul mucenic a biruit şi a strălucit, bogăţia şi lumina dreptei credinţe, toată tăria şi strălucirea ostenelilor muceniciei pe care sfântul le-a agonisit de la Hristos prin jertfa muceniciei devin pentru el un mod euharistic de vieţuire, "darul oferit lui Dumnezeu şi primit de Dumnezeu" împlinind chemarea "cea de Dumnezeu dăruită". Iubirea fierbinte de Dumnezeu şi de adevărul credinţei a motivat pătimirile Sfântului Theodor: "Pricina muceniciei tale, Theodore, a fost dragostea de Dumnezeu" (Vecernia). Isprăvile sfântului mucenic sunt acte de mărturisire a lui Hristos şi de surpare a idolilor păgâni: "Dumnezeiasca întrarmare întreagă luându-o şi înşelăciunea idolilor surpând, pe îngeri ai îndemnat să laude luptele tale, căci cu dumnezeiască dorinţă aprinzându-ţi mintea, moartea prin foc ai socotit-o nimic. Pentru aceasta după numirea numelui tău dai dumnezeieşti daruri celor ce cer de la tine dar de tămăduiri, purtătorule de biruinţă, Theodore" (Utrenia). Ca un nou Ilie, Sfântul Theodor îşi îndreaptă lupta împotriva necredinţei idolatre păgâne şi a cultului idolatru promovat de împărat: "Neplecându-te amăgirilor lui Maximin, ci cu cuvintele lui Hristos îmbărbătându-te capiştele idoleşti prin foc în cenuşă le-ai întors, şi vitejeşte biruind pe cel potrivnic, după zisa proorocului, ai trecut prin foc şi apă. După vrednicia nevoinţelor ai luat răsplătire a izvorî tămăduiri celor ce cer cu credinţă" (Utrenia). Nevoinţele sfântului martir, râvna şi dragostea faţă de Hristos sunt prezentate drept pildă şi încurajare pentu creştini şi au menirea să ne întărească pe calea postului: "Vezi cum iubea pe Domnul său cel ce era ostaş al lui Hristos, că pe vrăjmaşii Lui cu râvnă şi cu foc i-a pierdut şi mai la urmă pe sine s-a adus cu dragoste, lucrare desăvârşită şi jertfă bineplăcută Lui" (Utrenia). Legat de prăznuirea Sfântului Mucenic Theodor, Biserica Ortodoxă comemorează în această sâmbătă şi minunea colivelor. În ce constă această minune? A avut loc în timpul împăratului apostat Iulian. Căzut din dreapta credinţă, Iulian a ajuns să se închine idolilor şi, vrând să prihănească curăţia primei săptămâni a Postului Mare, a poruncit să se facă libaţiuni (stropiri) păgâne peste alimentele vândute în piaţa imperială din Constantinopol. Consumarea alimentelor supuse libaţiunilor păgâne echivala pentru creştini cu închinarea la idoli şi cu apostazia; era o euharistie a demonilor. Bunul Dumnezeu, Care nu îi părăseşte pe cei ce Îl iubesc pe El, a făcut cunoscută creştinilor această împietate prin Mucenicul Theodor, care s-a arătat în vis episcopului de atunci al cetăţii, Eudoxie, învăţându-l să fiarbă boabe de grâu şi să le distribuie credincioşilor, ca aceştia să nu fie nevoiţi să cumpere alimente din piaţă şi aşa să se izbăvească de întinare. Izbăvirea cetăţii creştine de prihănirea idolească prin sfântul mucenic a fost înţeleasă de creştini ca un semn al Proniei divine: "Biruiesc în tot chipul cele mai bune, că cel prea mare între mucenici spre veselie a întors întristarea vremii, schimbând greutatea curatului post întru odihnă" (Utrenia). În amintirea acestei minuni, Biserica Ortodoxă a păstrat coliva în rânduiala pomenirii morţilor pe tot anul bisericesc, iar în această primă sâmbătă a postului face comemorarea minunii colivei. Bărbăţia mucenicească a Sfântului Theodor care l-a făcut purtător de biruinţă întru Hristos, dreapta închinare (ortopraxia) şi dreapta credinţă (ortodoxia) învăţându-le, el s-a făcut pildă pentru creştini, care îl laudă astăzi cântându-i: "Cu muceniceasca ta îndrăznire cea către Dumnezeu, Theodore, ai făcut zadarnică uneltirea celui lepădat împotriva credinţei lui Hristos, apărător făcându-te poporului celui credincios, păzindu-l prin înştiinţare minunată de bucatele cele spurcate ale jertfei idoleşti. Pentru aceasta pe tine ca pe un surpător al idolilor şi mântuitor şi păzitor al turmei lui Hristos şi ocrotitor al nostru şi grabnic ascultător cinstindu-te cu cântări te rugăm: Să dăruiască prin tine sufletelor noastre iertare şi luminare" (Utrenia). (Daniela Ciobanu)