Recuperarea corectă în caz de accidente cerebrale

Potrivit medicilor neurologi, rata supraviețuirii pacienților care au suferit un traumatism cerebral sau un accident vascular cerebral crește considerabil dacă sunt respectate toate procedurile de recuperare, sub coordonarea unei echipe interdisciplinare de medici neurologi, asistente medicale, kinetoterapeuţi, logopezi, psihologi, asistenţi sociali.

Recuperarea funcţiilor neurologice reprezintă un proces dinamic, multifactorial, diferit de la un pacient la altul, făcând imposibil de găsit o singură terapie ideală, perfectă pentru toţi pacienţii. Conform explicațiilor prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedinte al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii şi al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare, „reabilitarea după accidentele vasculare cerebrale, traumatismele cranio-cerebrale sau vertebro-medulare nu mai constă doar în terapie fizică. Acum există tipuri speciale de training, terapie asistată de roboţi, stimulare farmacologică şi non-farmacologică a creierului, în combinaţie personalizată”.

Aceste mijloace noi, interdisciplinare, fac ca rata supra­viețuirii celor cu traumatisme cranio-cerebrale să crească simțitor, chiar dacă, la nivel mondial, apar 10 milioane de cazuri noi, principala cauză fiind raportată la accidentele rutiere.

„În Europa, 1,6 milioane de pacienţi sunt internaţi cu diagnostic de traumatism cranio-cerebral, iar dintre aceştia aproximativ 70.000 mor. Pe de altă parte, aproximativ 11,5 milioane de europeni prezintă o deficienţă cauzată de un traumatism cranian. În România, incidenţa TCC este peste media europeană (150-300 de cazuri/ 100.000 de locuitori) de 300 de cazuri la suta de mii de locuitori, în fiecare an înregistrându-se peste 60.000 de cazuri noi”, se precizează într-un comunicat al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii şi al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare.

Estimările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că, până în anul 2020, accidentele rutiere, principala cauză a traumatismelor cerebrale, vor fi al treilea mare contributor la povara globală a bolii şi dizabilităţii, după bolile cardiovasculare şi depresie.

În ce privește accidentele vasculare cerebrale, statisticile europene relevă un număr anual de un milion de cazuri noi, acestea constituind a treia cauză a deceselor înregistrate, după bolile cardiovasculare şi cancer. La nivel mondial, au fost înregistrate 17 milioane de cazuri noi de AVC.

Datele clinice raportate ­privind rata de supravieţuire ­după un AVC la 7 ani de la ­debutul bolii sunt îngrijorătoare, susţin specialiştii: 16% dintre ­pacienţi sunt instituţionalizaţi, 20% necesită asistenţă la mers, 31% necesită asistenţă zilnică, iar 71% au capacitatea de lucru afectată.

De asemenea, AVC reprezintă una dintre cele mai importante cauze de dizabilitate, doar aproximativ 25% dintre supravieţuitorii unui AVC fiind capabili să-şi reia activităţile profesionale. Printre cele mai frecvente consecințe ale unui AVC se numără tulburările de memorie și cele cognitive. În România, 73.000 de persoane au suferit un AVC.

Aceste cifre au fost confirmate și de participanții la cea de-a XIV-a ediţie a Congresului Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii şi a celei de a XVI-a ediţii a Congresului Academy for Multidisciplinary Neurotraumatology. Specialiștii au tras un semnal de alarmă asupra creşterii îngrijorătoare, la nivel mondial, a numărului afecțiunilor neurologice.

Astfel, statisticilor alarmante legate de numărul traumatismelor cranio-cerebrale sau a accidentelor vasculare cerebrale înregistrate anual, li se adaugă cea legată de numărul bolnavilor de Alzheimer - circa 25 de milioane în întreaga lume. De asemenea, bolile rare, ce cuprind între 5.000 şi 8.000 de maladii, afectează peste 3,5 milioane de oameni din populaţia lumii, 20% dintre aceste afecţiuni fiind de natură neurologică.