Regimul alimentar indicat în bolile pulmonare

Un articol de: Constantin Milică - 03 Feb 2012

Bolnavii care suferă de emfizem pulmonar trebuie să ia câte 5-6 mese pe zi, cu cantităţi reduse de hrană, săracă în sare, dar bogată în legume proaspete (lăptucă, varză, broccoli, conopidă, morcov, ţelină, ceapă, usturoi), fructe (mere, pere, cireşe, prune, afine, mure, struguri, dovlecei) şi sucuri naturale.

Încă de la începutul manifestării bolii, este indicat uleiul de măsline (3 linguriţe pe zi, înainte de mese, timp de 1-2 săptămâni pe lună) sau o tinctură de usturoi (câte 20 de picături de două ori pe zi). Bune efecte are consumul zilnic a 2-3 căţei de usturoi sau zeamă de usturoi, preparată din 80 g căţei pisaţi în 250 ml apă clocotită, care se bea, treptat, după răcire. Poate fi folosit şi sucul stors dintr-o ceapă coaptă în spuză, din care se iau câte două-trei linguri pe zi, amestecate cu zahăr, pentru calmarea tusei. Acţiuni favorabile se realizează cu sucul din frunze de ţelină, obţinut cu ajutorul unui storcător de legume, din care se bea câte jumătate de pahar zilnic, în cure de 15-20 de zile. Se poate consuma şi salată din rădăcină crudă de ţelină, dată prin răzătoare, eventual amestecată cu mere în proporţie de 3:1. Bolnavii din zone montane nu vor neglija cura cu fructe de ienupăr, care are efecte benefice pentru majoritarea afecţiunilor pulmonare. Se va evita, pe cât posibil, creşterea în greutate şi starea de obezitate la supraponderali. În ceea ce priveşte regimul de viaţă, primele recomandări urmăresc calmarea durerilor şi a tusei, fiind necesare aspirina, piramidonul, tusocalminul şi antinevralgicele. În cursul zilei este benefică o muncă fizică moderată şi gimnastică respiratorie, timp de 10 minute, cu expiraţie prelungită, un remediu excelent care ameliorează schimburile gazoase şi păstrează elasticitatea pulmonară. Regimul de viaţă se completează cu plimbări uşoare în aer curat, care favorizează oxigenarea plămânilor, duşuri calde la genunchi şi coapse, saună, băi calde de picioare. Bolnavul va evita răcelile şi eforturile fizice, atât în exercitarea activităţii profesionale, cât şi la mersul forţat. Bune efecte au împachetările fierbinţi, aplicate pe piept, spate şi gambe, cu muştar sau oţet. Ziua se pun comprese cu bitter suedez, timp de 4 ore, sau se miroase de 6-8 ori un tampon îmbibat cu bitter. Seara se fac masaje pe spate, cataplasme în zona bronhiilor cu frunze proaspete de podbal, ţinute 12 ore în ţuică, frunze şi flori zdrobite de nalbă mare, coada-calului, tătăneasă şi seu de oaie amestecat cu căpăceală de stup.