Remedii naturiste pentru tratamentul ascitei

Ascita reprezintă o fază avansată a cirozei hepatice, caracterizată prin acumularea, în cavitatea peritoneală, a unei cantităţi foarte mari de lichid (până la 10-30 de litri). În rubrica de astăzi vă prezentăm tratamentele naturiste indicate în această boală.

În cazul acestei boli, prin mărirea în volum a abdomenului, are loc o întindere excesivă a pielii, care prezintă o reţea venoasă vizibilă (vergeturi pe flancuri) şi ieşirea în exterior a ombilicului, ca un deget de mănuşă (hernie ombilicală). Senzaţia de balonare poate fi însoţită de dureri abdominale, indigestie, reflux gastro-esofagian, greţuri cu vărsături şi lipsa poftei de mâncare. În unele cazuri, vasele stomacului şi ale esofagului se dilată până la rupere, declanşând hemoragii interne, adesea mortale. Tratamentele ascitei trebuie să înceapă cu rezolvarea cauzelor care au declanşat formarea lichidului în abdomen. Ţinând seama de gravitatea bolii, experienţele multiseculare ale diferitelor popoare au constatat că această afecţiune răspunde foarte bine la tratamentele naturiste, elaborând numeroase reţete de tratament fitoterapeutic, cu produse eficiente, atât în uz intern, cât şi extern. Principalele forme de administrare sunt: - infuzie din frunze proaspete de urzică vie şi urzică mică, frunze tinere de mesteacăn sau nuc, flori de gălbenele sau nemţişori de câmp, rădăcină mărunţită de osul-iepurelui şi obligeană, herba de sânziene galbene sau splinuţă şi mătase de porumb în amestec cu cozi de cireşe şi teci de fasole. - decoct dintr-un pumn de scoarţă de la rădăcini de dud alb, care se macerează 12 ore în 2 litri apă rece. Se fierbe până scade lichidul la aproape jumătate din cantitate, se strecoară şi se bea în cursul zilei, într-o cură de 3 săptămâni, după care se face o pauză de 3 săptămâni şi se repetă. Efectul se îmbunătăţeşte dacă se foloseşte amestecul din rădăcini de dud alb, rădăcini de dud negru, rădăcini de leuştean, troscot şi pir, herba de cicoare, pelin, urzică şi pătlagină. Efectul va fi foarte bun după o cură de 2-3 luni. - alte decocturi se prepară din bulbi de ceapă şi arpagic, rădăcini de pătrunjel creţ amestecate cu fructe de chimion şi ienupăr, rădăcini de urzică, herba de coada-calului, scoarţă de soc şi de mesteacăn, cu adaos de bicarbonat de sodiu alimentar, muguri de mesteacăn, fructe de caprifoi şi seminţe măcinate de morcov. - decoctul din teci de fasole verde sau uscată are efecte deosebit de bune în eliminarea excesului de apă din ţesuturi, prin acţiunea diuretică; - la persoane care nu suferă de diabet se recomandă siropul din rădăcini de hrean ras, amestecat cu miere polifloră sau sirop din verigar, din care se ia câte o linguriţă de 2-3 ori pe zi; - pulbere din frunze de pelin uscate şi mărunţite, din care se ia cu miere, câte o linguriţă de 3 ori pe zi, înainte de mese, timp de 7 zile consecutiv. Ulterior se dublează doza consumată, având rol de a elimina lichidul acumulat în abdomen. După o pauză de 3 săptămâni se reia tratamentul; - pulberea din amestecul de rostopască, armurariu şi pedicuţă se ţine sub limbă timp de 15 minute, după care se înghite cu apă. Se foloseşte de trei ori pe zi, înainte de mesele principale; - tinctură dintr-un kg ceapă roşie, tocată mărunt, care se macerează timp de 10 zile în 5 litri de ţuică; se consumă dimineaţa, pe stomacul gol, câte două linguri, după care se stă culcat pe partea dreaptă timp de 30 de minute. Ulterior se serveşte masa de dimineaţă. Are efect de regenerare a celulelor hepatice lezate; - tinctura de coada-calului în alcool 38-400 se macerează 14 zile la soare şi se iau câte 40-50 de picături, de 2-3 ori pe zi, în ceai sau apă, cu rol de eliminare a apei din ţesuturi. Pentru uz extern, în ascita abdominală se aplică frecvent cataplasme fierbinţi din cartofi fierţi transformaţi în pastă sau cataplasme cu ceapă tăiată, puse de două ori pe zi, cu efecte de stimulare a eliminării urinei din corp. În rubrica de săptămâna viitoare vă vom prezenta regimul alimentar şi regimul de viaţă recomandat bolnavilor de ascită.