Reporneşte Mocăniţa din Ţara Moţilor

Mocăniţa de pe Valea Arieşului, simbol al Ţării Moţilor, va fi repusă în circulaţie în această vară, după 20 de ani. Aceasta va face curse turistice regulate, pe o distanță de 23 de kilometri, între Lunca Arieşului şi Baia de Arieş. Cea mai cunoscută mocăniţă funcţională este în prezent cea din Maramureş, care merge din Vişeu de Sus, pe Valea Vaserului, până la staţia Coman, aproape de graniţa cu Ucraina.

Povestea Mocăniţei de pe Valea Arieşului începe în anul 1912, atunci când a fost inaugurată. Avea un traseu spectaculos, în lungime de 94 km, calea ferată îngustă care traversa o parte din Munţii Apuseni şi lega oraşele Turda şi Abrud. Mocăniţa, căreia i se trage numele de la localnicii din zonă numiţi „mocani”, dar care a devenit nume generic pentru trenurile cu aburi care circulă la munte pe ecartament îngust, avea 21 de staţii şi o viteză de maximum 40 km pe oră. Timp de 75 de ani, de la data inaugurării, 20 iunie, şi până a fost scoasă din uz, în 1997, pe motiv că ar fi nerentabilă, a fost utilizată atât pentru transportul călătorilor, cât şi al lemnului exploatat din Apuseni.

Odată închisă calea ferată, aceasta a fost lăsată în paragină, iar pe multe tronsoane șinele au fost furate și vândute la fier vechi. Pe segmentul Abrud – Câmpeni, de 11 kilometri, aflat într-o stare mai bună, circulația trenurilor a fost reluată, vara trecută, în scop turistic, grație unui investitor austriac, Georg Hocevar, un împătimit al locomotivelor cu aburi, care s-a mutat în ţara noastră și conduce Asociația pentru păstrarea liniilor ferate înguste din România. Pe traseul Abrud – Câmpeni se circulă cu o mocăniţă de trei vagoane, iar drumul durează aproximativ o oră, timp în care turiştii pot admira peisajul Munților Apuseni.

Speranța redeschiderii unui alt segment al traseului se leagă, acum, de iniţiativa unui om de afaceri din judeţul Mureş, ­Cristian Răspopa, care face eforturi, alături de alţi investitori, dar şi de numeroşi voluntari din zonă, pentru a repune Mocăniţa în circulaţie, din această vară.

Se lucrează intens în aceste zile la curăţarea liniei de cale ferată. „Curăţăm linia de ierburi şi tăiem copacii care au crescut pe sub linia de cale ferată. Dacă mergeţi pe linie o să vedeţi că a fost un dezastru, în unele zone au fost aruncate intenţionat diferite materiale. Totodată, trebuie lucrat la completarea liniei, deoarece în anumite porţiuni lipseşte şina, în jur de doi kilometri, iar piesele acelea care fixează şinele lipsesc în proporţie de 60%-70% pe acest traseu”, a declarat Cristian Răspopa pentru Mediafax.

Omul de afaceri a precizat că demarează această investiţie în baza unui contract cu statul, însă nu poate estima suma care va fi investită și nici nu dorește să o facă „ca să nu se sperie”.
Primarul din Baia de Arieş, Traian Pandor, este de părere că Mocăniţa este unul dintre simbolurile Ţării Moţilor. Pe vremuri, fiindcă funcţiona pe ruta Turda – Abrud, oamenii mergeau la Cluj cu ea pentru cumpărături, fiind unul dintre principalele mijloace de transport.

În anul 2006, porţiunea Mocăniţei de pe teritoriul judeţului Alba a fost înscrisă pe lista monumentelor istorice din judeţul Alba, iar în anul 2014 Ministerul Culturii a declarat „Mocăniţa” pe întreg traseul său (Turda-Abrud) monument istoric, principalul câștig al declarării ca bun de patrimoniu fiind salvarea de la distrugere.

În afară de traseul Câm­peni-Abrud, din județul Alba, în România, turiștii mai pot călători cu Mocăniţa în Maramureș - pe Valea Vaserului, în Hunedoara - pe traseul Brad-Criscior, în județul Suceava - pe traseul Moldovița-Argel, în Mureș - în zona Sovata și în județul Covasna.