Rolul vitaminei E în creşterea copilului

Vitamina E este intens implicată în procesele fiziologice ale organismului uman. Vitamina mai este cunoscută şi sub denumirea de tocoferol (de la gr. tokos - naştere, phero - a produce), de aceea este indicată femeilor în timpul sarcinii.

Toate plantele verzi conţin din abundenţă vitamina E, dar în mod special lăptuca. Orezul, grâul, bumbacul, dar şi alte cereale, precum şi uleiul din germeni sunt bogate în vitamina E. De asemenea, se mai găseşte în drojdia de bere, sucul de lămâi şi portocale, în caise, nuci, gălbenuş de ou, ficat. Vitamina E nu poate fi sintetizată de organismul uman. O cantitate mare din această vitamină este depozitată în grăsimea de rezervă a organismului, în ficat, muşchi, organe genitale, placentă, hipofiză. Tocoferolii intervin în metabolismul şi funcţionarea diferitelor ţesuturi, organe, sisteme (organe de reproducere, glande endocrine, muşchi, sistem nervos), în procesele de creştere, în creşterea rezistenţei la infecţii, în creşterea rezistenţei vaselor capilare şi participă la procesul de coagulare. Vitamina E joacă un rol important în metabolismul lipidelor, ca factor antioxidant de protecţie a acizilor graşi nesaturaţi. O altă funcţie este aceea de protecţie a vitaminei A, a carotenilor şi a acidului ascorbic, împotriva oxidării în lumenul intestinal şi intracelular. Cercetările efectuate în ţări cu un consum ridicat de fructe cu un procent mare de vitamina E (caise, portocale) au constatat o creştere a duratei medii de viaţă şi o rată a morbidităţii mai redusă. La nivel intestinal, vitamina E se absoarbe în prezenţa bilei. În cazul administrării unei cantităţi mai mari de vitamina E, nu există riscul apariţiei hipervitaminozei, deoarece surplusul este eliminat din organism. De regulă, nu există deficit de aport vitaminic E, datorită largii răspândiri în natură a acestei vitamine. Totuşi, cercetările efectuate în ultimii ani, legate de deficitul de vitamina E, au arătat că există o serie de manifestări clinice în acest sens. Cauzele deficitului pot fi următoarele: - prematuritatea reprezintă o stare în care deficitul de vitamina E este posibil prin rezerve scăzute, existenţa malabsorbţiei pentru grăsimi şi prin procesul de creştere rapidă, care impune nevoi crescute; - în cazul tulburării creşterii intrauterine, când poate fi perturbat transferul placentar de vitamina E; - folosirea de formule de lapte praf, care conţin cantităţi mari de acizi graşi polinesaturaţi, pot creşte necesarul de vitamină E; - sindromul de malabsorbţie, în afecţiuni ca fibroza chistică, celiachie, ciroză biliară, reprezintă o cauză importantă a deficitului de vitamina E; - tratamentul oral cu fier, în administrarea concomitentă cu vitamina E, determină distrugerea oxidativă a acesteia. Prevenirea manifestărilor deficitului de vitamina E se face, la nou-născuţi cu greutate mică la naştere şi la prematuri, prin alimentaţie cu lapte matern sau cu formula de lapte praf cu raport corespunzător între vitamina E şi acizii graşi polinesaturaţi şi prin administrarea de vitamina E - 100 de unităţi internaţionale (ui) - în prima săptămână de viaţă. Nevoile de vitamina E sunt acoperite de 0,6 mg/zi la copil şi de 10-25 mg/zi la adulţi. Nou-născutul şi prematurii au nevoi mai mari de vitamina E. Vitamina E rezistă la fierbere, dar se distruge rapid prin reîncălzirea grăsimilor.