România ar trebui să profite de deficitul de carne de vită din UE

▲ Plafonul maxim pentru acordarea primei pe exploataţie pentru bovine se ridică în 2009 la aproximativ 182,79 milioane de euro, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Bucureşti (MAPDR) ▲ Potrivit datelor MAPDR, suma totală alocată în sectorul de creştere a bovinelor în 2009 se ridică la 884,5 milioane de lei ▲ Datorită păşunilor semnificative din zonele montane (4,9 milioane ha), specialiştii ministerului susţin că s-ar impune creşterea vacilor pentru carne, care sunt mai uşor de întreţinut şi aduc un profit mai mare proprietarilor ▲

Prima pe exploataţie pentru bovine se acordă producătorilor agricoli o singură dată pe an, în funcţie de efectivul de bovine înregistrat în Registrul naţional al exploataţiilor la data de 31 ianuarie 2008 şi doar dacă îndeplinesc, cumulativ, mai multe condiţii. Astfel, pentru a primi sprijinul, exploataţia trebuie să fie de minimum trei capete de bovine, vârsta bovinelor să fie de minimum şase luni, exploataţia să fie înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor la data solicitării primei şi să nu aibă datorii restante la bugetul de stat şi la bugetul local, la data solicitării primei. De asemenea, acest sprijin financiar se acordă şi pentru exploataţiile înfiinţate în perioada 1 februarie 2008-31 ianuarie 2009, în funcţie de efectivul de bovine înregistrat în Registrul naţional al exploataţiilor la data de 31 ianuarie 2009 şi care îndeplinesc cumulativ condiţiile menţionate anterior. Pentru exploataţiile înfiinţate în ultimul an, producătorii agricoli care vor prima pe explotaţie trebuie să deţină un efectiv de animale pentru care nu au solicitat primă în anul 2008. Potrivit datelor MAPDR, suma totală alocată în sectorul de creştere a bovinelor în 2009 se ridică la 884,5 milioane de lei şi a fost distribuită pentru conducerea registrelor genealogice - 685.000 de lei, în cuantum de 7,5 lei/cap de animal, 500.000 de lei pentru achiziţia de containere pentru conservarea materialului seminal congelat, în cuantum de 3.500 lei/bucată, 50.000 de lei - pentru testare masculi, în cuantum de 1.000 de lei/cap de animal, 5 milioane de lei pentru bovinele clasificate în abatoare autorizate, în cuantum de 100 lei/carcasa şi 120 de milioane de lei pentru lapte conform livrat la procesare, respectiv 0,3 lei/kg. Cele mai multe fonduri, circa 741,174 milioane de lei, au fost alocate pentru exploataţiile de bovine, în cuantum de 495 lei/ cap, 206.600 lei pentru resurse genetice, în cuantum de 1.000-1.100 lei/cap, 12,5 milioane de lei pentru COP bovine, în cuantum de 64,7-130 de lei/cap, alte două milioane de lei pentru achiziţia de material seminal bovine, în cuantum de 6-7 lei/doză, 450.000 de lei pentru efectuarea analizei laptelui, în cuantum de un leu/analiză, precum şi un milion de lei lei pentru elaborarea sistemului informatic, în cuantum de 10 lei/cap de animal. Potrivit datelor MAPDR, sprijinul pentru fermele de vaci de carne se acordă în 2009 pentru îmbunătăţirea calităţii producţiilor de carne prin susţinerea financiară a implementării sistemului de clasificare a carcaselor de bovine, în cuantum de 5.000 de lei, respectiv de 100 lei/carcasă. România deţine doar 29 de mii de vaci pentru carne Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), pentru perioada 2007-2010, deficitul de carne vită în UE a fost estimat la peste 200.000 de tone/an. MAPDR susţine că în România se impune implementarea raselor de carne, în condiţiile în care acestea aduc profit mai mare în zonele de munte, decât vacile de lapte. Practic, fermierii români ar putea exploata, în mod gratuit, peste 2,1 milioane de hectare (ha) de păşuni şi pajişti alpine. Potrivit datelor MAPDR, suprafaţa totală a pajiştilor (păşuni şi fâneţe) în România este de 4.791.428 hectare, din care în zona montană aproximativ 2.165.444 ha, iar în zona de câmpie şi deal, 2.625.984 ha. Datele Ministerului Agriculturii arată că în momentul de faţă acest tip de vacă (rasele de carne) nu este foarte răspândit în România. Este vorba doar de un efectiv de 29.000 de exemplare, adică nu mai mult de 2,3% din numărul total de exemplare de 2,63 milioane de capete. Vacile pentru carne sunt mai uşor de crescut Tehnologia de creştere a vacilor de carne este foarte simplă, relevă documentul MAPDR, iar costurile sunt mai scăzute decât în cazul creşterii vacilor de lapte. „Primul lucru care reduce foarte mult costurile se referă la faptul că pentru vacile mame nu se construiesc grajduri. Animalele sunt ţinute tot timpul anului pe păşune, chiar şi în sezonul rece. Unele rase au nevoie de grajduri acoperite numai în perioada fătărilor, iar altele, cum este rasa Angus, pot făta fără probleme la sfârşitul lunii februarie, chiar în zăpadă“, afirmă specialiştii MAPDR. De asemenea, păşunatul este foarte bine controlat, cu garduri electrice. Animalele se mută de pe o parcelă pe alta atunci când înălţimea vegetaţiei scade la 10 cm, iar această mutare trebuie să aibă loc o dată la 10-15 zile. În sezonul cald, pentru a preveni degradarea păşunii, animalele se mută chiar şi de două ori pe zi de pe o parcelă pe alta. Potrivit datelor MAPDR, întreţinerea vacilor de carne costă cu atât mai puţin cu cât pentru creşterea acestora furajul principal este masa verde, care reprezintă 90-95% din furajul total. La ora actuală, cele mai cunoscute rase de carne sunt rasele aberdeen-angus, caharolaise, limousine şi bleu blanch belgique. Cum se poate stimula acest sector Specialiştii MAPDR explică şi care sunt punctele vulnerabile în acest sector, şi anume reducerea accentuată a efectivelor şi a producţiei de carne, funcţionarea defectuoasă a sistemului de reproducţie şi a acţiunilor sanitar-veterinare, lipsa unui sector puternic producător de carne-marfă (producţia neplanificată a cărnii), consum scăzut pe cap de locuitor şi autoconsum ridicat în zonele rurale şi o slabă productivitate în sectorul producerii furajelor. De asemenea, alte puncte vulnerabile în sectorul creşterii vacilor de carne se referă la lipsa unui sistem organizat de aprovizionare a abatoarelor cu animale, dificultăţile privind depozitarea şi funcţionarea lanţului frigorific, deficienţe pe partea de calitate (furaje, greutatea optimă la sacrificare, depozitare, ambalare), costul ridicat al procesării cărnii şi performanţe scăzute privind oferta şi cerinţele pieţei. Pentru creşterea numărului de ferme de vaci de carne, Ministrul Agriculturii, prin agenţiile subordonate, încearcă stimularea acestui sector prin integrarea activităţii de ameliorare a efectivelor de bovine la normele şi standardele UE şi promovarea activităţii de ameliorare a efectivelor de bovine în direcţia măririi şi îmbunătăţirii producţiei de carne, precum şi prin susţinerea financiară a organizării exploataţiilor în asociaţii şi stimularea creşterii efectivelor în zonele montane care prezintă oportunităţi în creşterea taurinelor.