România, în trend ascendent la capitolul inovare

La aproape toţi indicatorii în materie de inovare, ţara noastră înregistrează performanţe slabe, fiind încadrată în categoria inovatorilor modeşti. Totuşi, similar mediei europene, România înregistrează un progres în ceea ce-i priveşte pe noii absolvenţi ai studiilor de doctorat.

Inovarea regională înregistrează în continuare un decalaj important în domeniul inovării, potrivit unui raport publicat de Executivul European şi citat de portalul euractiv.ro.

România (locul 26 din 28), alături de Bulgaria şi Letonia, face parte din categoria „inovatorilor modeşti“, având o performanţă în materie de inovare semnificativ mai scăzută decât media UE. Dacă în ţara noastră performanţa în inovare a cunoscut un trend ascendent până în 2009, după această data s-au înregistrat fluctuaţii considerabile. CE precizează, potrivit sursei amintite, că România performează mult sub media UE la aproape toţi indicatorii, „performanţe foarte slabe“ se înregistrează în cazul doctoranzilor non-UE şi al cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea în sectorul de business. Totuşi, similar mediei UE, România performează în ceea ce-i priveşte pe noii absolvenţi ai studiilor de doctorat.

Tabloul de bord al Uniunii inovării 2014 se bazează pe 25 de indicatori, grupaţi în trei categorii: mijloacele, respectiv elementele fundamentale care permit inovarea (resurse umane, sisteme de cercetare deschise, excelente şi atractive, precum şi finanţare şi asistenţă); activităţi ale întreprinderilor, care indică eforturile în materie de inovare ale întreprinderilor europene (investiţii ale întreprinderilor, colaborări şi antreprenoriat, active de natură intelectuală) şi rezultatele, care arată cum se traduc acestea în beneficii pentru întreaga economie (inovatori, efecte economice).

Suedia ocupă în continuare primul loc în acest clasament, urmată de Danemarca, Germania şi Finlanda, acestea fiind ţările care investesc cel mai mult în cercetare şi inovare. O situaţie îmbucurătoare se înregistrează în ţări precum Portugalia, Estonia şi Letonia, unde acest sector înregistrează o creştere. „Majorarea cheltuielilor publice pentru cercetare şi dezvoltare a fost contrabalansată de scăderea investiţiilor cu capital de risc şi a investiţiilor în întreprinderi axate pe inovare de alt tip decât cea dedicată cercetării şi dezvoltării“, se arată într-un comunicat al CE, potrivit sursei amintite.

Ţările cele mai inovatoare (amintite mai sus) au rezultate deasupra mediei UE în toate domeniile, de la sistemele educaţionale şi de cercetare şi până la inovarea la nivelul activităţilor comerciale sau în cadrul IMM-urilor. Totuşi, la nivelul continental, Elveţia îşi confirmă poziţia de lider în domeniu, depăşind performanţele statelor membre UE, iar la nivel planetar, UE este depăşită în materie de inovare de Coreea de Sud, SUA şi Japonia, decalajul faţă de statul sud-coreean crescând şi mai mult în ultimii ani. Totuşi, în materie de inovare, UE stă mai bine faţă de ţări precum Australia, Canada, Rusia, India, China şi Africa de Sud.