România nu îndeplinește criteriile pentru euro
Banca Naţională a României este pregătită să reia procesul de pregătire pentru trecerea la moneda euro, însă țara noastră nu îndeplineşte în prezent nici un criteriu necesar, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. România va face acest pas când va satisface condițiile, întrucât este un obiectiv stipulat în tratatul de aderare la UE.
În urmă cu 15 ani, BNR era în plin proces de aderare la zona euro. „Atunci, în discuţiile 2011- 2012, am ajuns şi la detaliu, pe unde să intre maşinile cu numerar în ţară şi care să fie sucursalele care au depozite mari şi unde să aşezăm stocul de numerar”, a spus Mugur Isărescu joi, la sediul băncii centrale, într-o conferință de presă prilejuită de prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei. După ce a ajuns să îndeplinească criteriile în 2014, România a întrerupt procesul în 2018 din cauza contextului extern nefavorabil. „Atunci a fost perioada în care se vorbea chiar de dezmembrarea zonei, dispariţia zonei euro. (...) Deci nu se discuta atunci să mai intre o nouă ţară în zona euro”, a afirmat guvernatorul BNR, potrivit Agerpres.
După îndeplinirea criteriilor în 2014, a urmat o perioadă în care s-au redus impozitele şi au crescut cheltuielile, ceea ce a dus din nou la un deficit mare, ulterior intervenind pandemia şi războiul. Guvernatorul BNR a subliniat că „trecerea la euro nu este un schimb facil de monedă. Nu, este un proces complicat. Are componente şi politice, şi sociale. Se duce în toată societatea. Şi nu putem să o facem noi singuri. Noi avem un rol important, să zicem, dar Guvernul, Parlamentul, ei vor hotărî acest lucru”.
El a precizat că România va trece la adoptarea monedei euro, întrucât şi-a asumat acest obiectiv prin tratatul de aderare la UE. „N-avem alternativă. Deci, în momentul în care am semnat tratatul de aderare, este decis că vom trece la euro când vom îndeplini condiţiile”, a afirmat Isărescu.
În prezent, România nu satisface nici unul dintre criteriile de la Maastricht pentru intrarea în zona euro. Acestea presupun: o inflație de maximum 2,7% (cu maximum 1,5% mai mare decât media celor mai sănătoase trei economii din zona euro), față de 8,2% actual; deficitul bugetar sub 3% din PIB, față de nivelul prognozat de 6,3% la sfârșitul anului; datoria publică sub 60% din PIB (61,5% în prezent); stabilitatea cursului de schimb prin mecanismul ERM II, la care țara noastră nu participă; dobânzile pe termen lung, la care se împrumută statul român atunci când emite obligațiuni pe 10 ani, în jurul a 4,8%, față de rate de peste 6% în prezent.
După îndeplinirea criteriilor de performanţă, România trebuie să rămână cel puţin doi ani în mecanismul cursului de schimb şi să păstreze stabilitatea indicatorilor, a explicat Isărescu. (C.Z.)