România produce cea mai variată gamă de produse apicole

Românii consumă tot mai multe produse apicole, și aceasta datorită faptului că apiterapia autohtonă ocupă primul loc în lume, România reuşind să producă cea mai variată gamă cu cele mai bune proprietăţi, a declarat preşedintele Comisiei Ştiinţifice de Apiterapie a Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor de Apicultori Apimondia, biochimistul Cristina Mateescu. Potrivit acesteia, România este singurul stat care a aprobat propolisul ca medicament.

În domeniul apiculturii suntem o ţară binecuvântată prin resursele melifere deosebite pe care le avem şi prin apicultorii profesionişti . Din acest motiv s-a şi născut în România apiterapia ştiinţifică, folosirea produselor stupului pentru sănătate şi în alimentaţia omului. La nivel de apiterapie, spunem noi cu modestie, încă suntem pe primul loc la nivel mondial. La noi, apiterapia sau apifitoaromoterapia este recunoscută ca şi competenţă medicală pentru medici. (...) Din punct de vedere al produselor, al diversificării producţiei apicole, suntem încă pe primul loc, pentru că la noi nu s-a mers unidirecţional”, a explicat biochimistul Cristina Mateescu, ­într-o conferinţă de presă, relatează Agerpres.

Potrivit acesteia, România este singurul stat care a aprobat propolisul ca medicament, iar suplimentele alimentare produse în țara noastră valorifică toate produsele stupului.

„România este singurul stat care a aprobat propolisul ca medicament prin procedura tradiţională. Tinctura de propolis şi supozitoarele cu propolis sunt recunoscute ca medicamente de către Agenţia Naţională a Medicamentului, ceea ce este un pas mult înainte faţă de alte ţări. De asemenea, suplimentele alimentare valorifică toate produsele stupului. Acum merg polenul, păstura, lăptişorul de matcă, toate produsele merg în componenţa unor suplimente alimentare”, a spus Mateescu.

O altă constatare pe care a făcut-o specialista în apiterapie este că românii apelează, mai ales la începutul sezonului rece, la produsele pe bază de propolis care cresc imunitatea organismului.

„Sezonul este acum şi primăvara, când încep răcelile, o slăbire a sistemului imunitar, (...) produsele cu propolis se bucură de foarte multă apreciere. De asemenea, a crescut şi interesul pentru lăptişorul de matcă şi pentru polen. Este un curent în consumul de polen crud, congelat sau în consumul de păstură, care, pe lângă valoarea nutriţională deosebită, au şi efecte terapeutice”, a adăugat Cristina Mateescu.

Dacă la începutul anilor 1990, consumul de miere era de circa 50 de grame pe an de persoană, acum românii mănâncă anual, în medie, un borcan de miere, de patru ori mai puțin decât germanii, de exemplu, care consumă 2 kilograme.

„Au fost făcute nişte eforturi colosale să se ajungă la un consum de circa 500 de grame de miere pe cap de locuitor, pentru că la începutul anilor 1990, consumul era de maximum 50 de grame, deci nici o lingură de miere pe an un cetăţean al României nu consuma. Acum s-a ajuns la circa un borcan de miere pe an, faţă de 50 de grame, deci a crescut de 10 ori consumul, pentru că oamenii au început să conştientizeze valoarea nutriţională a mierii şi valoarea terapeutică”, a evidenţiat specialistul în apiterapie.

Membră a Serviciului Naţional pentru Plante Medicinale, Aromatice şi Produse ale Stupului, care se ocupă de notificarea suplimentelor alimentare în România, Cristina Mateescu atrage atenţia că terapiile pe bază de miere şi produse apicole trebuie să fie încercate doar cu avizul medicului. Asta şi pentru că în România producătorii nu au voie să scrie pe etichete exact la ce este bun pentru sănătate respectivul produs apicol.

„Din păcate avem însă o altă piedică, legislaţia europeană. Deci, Agenţia Europeană ­pentru Siguranţa Alimentului, din păcate, a evaluat menţiunile de sănătate despre produsele apicole şi nu ne permite să scriem pe produse că «ar face bine la», pentru că din cauza diversităţii compoziţionale ­dânşii au spus că nu se poate trage o concluzie între consumul produsului respectiv şi un efect asupra sănătăţii”, a menţionat biochimistul.