România va avea o a doua centrală nucleară

Reprezentanţii Ministerului Economiei au anunţat că anul acesta vor începe lucrările la cea de-a doua centrală nucleară din România, aceasta urmând să fie amplasată în Transilvania. Va fi o centrală modernă, de generaţia a treia, şi va avea între două şi patru reactoare. În momentul de faţă avem o singură centrală nucleară, la Cernavodă, unde cele două reactoare care funcţionează asigură 18% din necesarul intern de energie.

Într-o societate care se confruntă tot mai mult cu o criză a resurselor energetice şi cu preţuri tot mai mari pentru materia primă necesară obţinerii de energie electrică sau termică, construcţia unei centrale nucleare este mai mult decât necesară. Iar tendinţa omenirii în general este, în ultima perioadă, de a folosi tot mai multă energie ecologică, pentru a nu afecta mediul înconjurător, cele mai eficiente uzine de producere a acesteia fiind centralele nucleare de ultimă generaţie. Acestea produc mult mai multă energie comparativ cu instalaţiile eoliene sau cele solare, termocentralele sau chiar hidrocentralele, sunt sigure, având în vedere tehnologia modernă utilizată, şi nu poluează mediul înconjură-tor. În România există în momentul de faţă o singură centrală nucleară, cea de la Cernavodă, unde funcţionează în prezent doar două reactoare, urmând ca alte trei reactoare să fie puse în funcţiune anii următori, respectiv 2014 şi 2015 pentru reactoarele 3 şi 4, iar cel de-al cincilea nu are încă o dată precisă de finalizare. Unităţile I şi II produc împreună circa 18% din consumul de energie electrică al ţării. Planul iniţial, datând de la începutul anilor â80, prevedea construcţia a cinci unităţi. Unitatea I a fost terminată în 1996, are o putere electrică instalată de 706 MW şi produce anual circa 5 TWh. Unitatea II a fost pornită pe 6 mai, conectată la sistemul energetic naţional pe 7 august şi funcţionează la parametrii normali din luna septembrie 2007. A doua centrală va fi construită în Transilvania În ultimii ani, autorităţile din România au discutat tot mai mult despre construcţia unei noi centrale nucleare, pentru a asigura necesarul intern de energie, dar şi pentru a exporta o parte din aceasta. Recent, autorităţile au avansat deja o dată când va fi pus în aplicare planul, precum şi locul unde va fi construită. A doua centrală nucleară a României va fi dezvoltată în Transilvania, construcţia va începe în toamna anului 2009, iar pentru acest proiect şi-au exprimat interesul mai multe companii europene, inclusiv din Rusia, a declarat ministrul Economiei, Adriean Videanu. „Sunt interesate de proiect mai multe companii europene, inclusiv ruseşti. Vom stabili locaţia ei în toamnă“, a afirmat Videanu la forumul economic UE-Rusia. Anterior, Videanu a declarat că realizarea centralei de energie nucleară de generaţia a treia va începe în toamna acestui an. „În toamnă vom începe construcţia unei centrale de generaţia a treia, pentru că energia nucleară este cea mai curată formă de energie“, a spus Videanu. Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Tudor Şerban, a declarat la începutul lunii mai că a doua centrală nucleară a României va fi amplasată în centrul ţării, iar pentru construcţia ei şi-au manifestat interesul cele mai mari grupuri energetice europene, iar autorităţile au acordat deja unui investitor străin 35% din proiect. „Avem solicitări de la cele mai mari companii energetice europene precum Enel, E.ON, CEZ, Iberdrola, RWE, GDF Suez, precum şi de la companii din Coreea de Sud. Unele companii au cerut, drept condiţionalitate, 35% din proiect. Le-am zis că da“, a spus Şerban. Autorităţile au anunţat anul trecut că intenţionează să construiască o nouă centrală nucleară, având între două şi patru reactoare, iar o decizie în legătură cu amplasamentul acesteia va fi luată în luna septembrie. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat în aprilie că zona Mioveni îndeplineşte condiţiile pentru acest proiect. Centrala va avea între două şi patru reactoare A doua centrală nucleară din România va avea între două şi patru reactoare, declara fostul director al Nuclearelectrica, Teodor Chirica. Acesta explica că menţinerea unor cote mari pe piaţa reglementată, în condiţiile în care tarifele sunt sub preţul pieţei, vor permite o participare mai mare a statului, prin Nuclearelectrica, în compania de proiect pentru reactoarele 3 şi 4. Compania de proiect va avea un capital social de 30 de milioane de euro şi va funcţiona timp de 18 luni, urmând ca după această perioadă să fie stabilită structura finală a acţionariatului. Societatea va proiecta, pune în funcţiune şi exploata cele două reactoare. Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, este deţinută de stat, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, cu 90,5%, în timp ce Fondul Proprietatea deţine 9,5%. Franţa, interesată de construirea celei de-a doua centrale Construcţia unei noi centrale nucleare nu este importantă doar pentru beneficiar, care o va exploata şi de pe urma căreia va obţine profit, ci şi pentru alte părţi, care pot să construiască întregul complex. Recent, cu ocazia unei vizite a preşedintelui Traian Băsescu în Franţa, omologul său francez, Nicolas Sarkozy, a propus acordarea unui ajutor din partea Franţei, care doreşte construirea unei a doua centrale nucleare, a anunţat Palatul Elysée. Şeful statului francez a oferit omologului său român „cooperarea Franţei, cunoştinţele sale şi ale întreprinderilor sale“ pentru construirea acestui nou reactor, pe care Bucureştiul doreşte să îl pună în funcţiune până în 2020, a anunţat Palatul Elysée. Traian Băsescu a confirmat în timpul întâlnirii sale cu Nicolas Sarkozy că România are în vedere folosirea unei „tehnologii europene“ pentru acest proiect, potrivit Palatului Elysée. La rândul lor, şi alte ţări şi-au arătat interesul pentru construirea de reactoare nucleare în România. Recent, Iordania a încheiat un acord cu Rusia pentru cooperare în domeniul energiei nucleare şi au anunţat că intenţionează să semneze un document similar şi cu România. Acordul cu Rusia prevede construcţia unei centrale nucleare şi a unei uzine de desalinizare a apei de mare, în Iordania, precum şi înfiinţarea unor centre de formare a unor specialişti în energie atomică. Centrale de mărimea unei magazii pot alimenta 20.000 de locuinţe Evoluţia tehnicii permite în prezent şi construirea unor microcentrale, care să alimenteze cu energie electrică mici oraşe, acestea având dimensiunile unei magazii, însă care pot alimenta un oraş de 20.000 de locuinţe. Anunţul a fost făcut de experţi de la Los Alamos, laboratorul american care a dezvoltat prima bombă atomică, relatează ziarul american „The Observer“. Reactoarele vor fi sigilate şi nu vor putea fi furate, deoarece vor fi îngropate sub pământ, reprezentanţii laboratorului american anunţând că România ar putea fi unul dintre primii beneficiari ai microcentralelor. Prima comandă confirmată a venit din partea TES, o companie cehă. „Au comandat şase unităţi şi şi-au exprimat interesul pentru alte 12“, a declarat John Deal, director executiv al companiei Hyperion, care se va ocupa de producţie. Prima ar fi instalată în România, a adăugat el. „Avem o listă de aşteptare pe şase ani. Purtăm negocieri cu companii din Insulele Cayman, Panama şi Bahamas“, a precizat Deal. „Obiectivul nostru este să generăm energie electrică pentru zece cenţi watt-ul oriunde în lume“, a declarat Deal. „Fiecare va costa aproximativ 25 de milioane de dolari“, a adăugat el. Deal susţine că a primit deja peste 100 de comenzi de la companii, majoritatea din industria energetică. Potrivit lui, sunt vizate şi ţările în curs de dezvoltare, precum şi comunităţile izolate. ▲ Fuziunea şi fisiunea nucleară Fizicienii au descoperit două categorii de fenomene cu ajutorul cărora se poate obţine energie. Este vorba fisiunea şi fuziunea nucleară. În procesul de fisiune, nucleul, format din protoni şi neutroni, captează un neutron, nucleul devenind instabil fisionează, adică se rupe în mai multe fragmente, cu degajarea unei mari cantităţi de energie, energia furnizată de reactorii nucleari. Până în prezent cunoaştem doar două nuclee fisionabile care pot fi folosite drept combustibil nuclear: uraniul-235 şi plutoniul-239. În urma fisiunii, nucleul se sparge în două fragmente de fisiune, 2-3 neutroni şi radiaţii. Dacă neutronii rezultaţi din fisiune lovesc noi nuclee de uraniu, acestea fisionează la rândul lor, producându-se fenomenul numit „reacţie în lanţ“. Pentru ca procesul să se automenţină trebuie ca numărul neutronilor rezultaţi din noile acte de fisiune să întreacă numărul neutronilor iniţiali. Prin fuziunea nucleară (fenomenul opus fisiunii) nucleele uşoare se unesc, producându-se nuclee compuse, mai grele, şi energie. Astfel, prin unirea (fuziunea) a două nuclee de hidrogen se obţine deuteriu şi energie; prin unirea a doi deutroni se obţine un neutron, un izotop al heliului şi energie. În natură, reacţiile nucleare cele mai obişnuite sunt cele de fuziune. Aceste reacţii au loc în stele, protonii (materia primă) alcătuind peste 70% din materia constitutivă a universului.