Românii din străinătate au capacitatea de a aduce schimbarea

România ar putea urma exemplul altor ţări de a valorifica potenţialul tinerilor absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ din străinătate, se arată într-un articol postat pe blogul Băncii Mondiale (BM). Un număr mare de români trăiesc şi lucrează în străinătate - între 3 şi 5 milioane, iar aceştia au capacitatea de a face o schimbare acasă, pentru că au o perspectivă nouă asupra modului în care societatea poate fi mai corectă şi economia mai eficientă, scriu cei de la Banca Mondială.

„Case frumoase, noi, ridicate în locuri pustii. Nici că ne-am putea imagina un tablou mai expresiv al efectelor generate de emigraţia românilor, pe care Banca Mondială a cercetat-o într-un raport recent. Dacă vă întrebaţi cine sunt proprietarii acestor «case-fantomă», trebuie doar să vă uitaţi la numărul mare de români care trăiesc şi lucrează în străinătate - între 3 şi 5 milioane, conform unor estimări sau 3,6 milioane, conform datelor ONU (2017). Dintre acestea, 2,7 milioane de persoane sunt apte de muncă, echivalentul a 20,6% din populaţia aflată la vârsta activă a României”, se scrie în articolul de pe site-ul Băncii Mondiale şi semnat de Donato de Rosa, economist principal, alături de Andrei Dospinescu, economist BM, şi Giuseppe Russo, profesor asociat de economie în cadrul Universităţii din Salerno.

În condiţiile în care mai bine de unul din patru absolvenţi de studii superioare (26,6%) pleacă din ţară, exodul creierelor poate avea consecinţe serioase asupra dezvoltării României, pe termen lung.

Criza de capital uman este încă şi mai acută când vine vorba de lucrătorii calificaţi, care lucrează manual, şi de lucrătorii înalt calificaţi, în special cei din domeniul IT&C, sănătate, învăţământ, ştiinţă şi inginerie.

La fel, în domeniul sănătăţii, unul din patru medici a părăsit ţara. În perioada 2000-2013, numărul medicilor din România care au plecat a crescut cu peste 650%, depăşind 14.000 după 2013 (deci peste 25% din totalul medicilor).

„Mai devreme sau mai târziu, criza de forţă de muncă va duce la majorări ale salariilor plătite pentru acele profesii care sunt cele mai căutate. Astfel de majorări pot diminua exodul creierelor şi îi pot convinge pe unii migranţi să revină acasă, deşi motivele deciziei de părăsire a ţării nu sunt limitate doar la salarizare”, semnalează experţii.

Un alt fapt reliefat de analiza BM este că din ce în ce mai mulţi studenţi români se înscriu în universităţi de top din Europa şi SUA. „Numărul acestora aproape s-a dublat în ultimii 16 ani, ridicându-se la aproximativ 33.400 în 2016. Oare vor reveni în România după absolvire? Unii aşa speră, pentru că vor să facă ceva bun pentru ţara lor”, se mai arată în articolul postat pe blog, care subliniază că potenţialul absolvenţilor universităţilor de prestigiu trebuie valorificat.

Concluzia analizei este că românii din străinătate au capacitatea de a face o schimbare acasă. Potrivit experţilor, libera circulaţie în interiorul UE, unde locuiesc majoritatea românilor care lucrează în străinătate, ar putea duce la o emigraţie circulară, în cadrul căreia migranţii vin şi pleacă pentru perioade de timp, iar acest fapt va aduce beneficii economiei româneşti, de vreme ce migranţii circulari pot contribui la soluţionarea crizei de forţă de muncă existente, pot aduce cunoştinţe noi, competenţe noi, conexiuni internaţionale şi spirit antreprenorial.

„Însă migranţii pot ajuta ţara şi în moduri mult mai semnificative. După cum s-a explicat în recent publicatul Diagnostic Sistematic de Ţară pentru România, instituţiile constituie o constrângere critică pentru dezvoltarea ţării pe termen lung. Emigranţii români se pot întoarce acasă cu o perspectivă nouă asupra modului în care societatea poate fi mai corectă şi economia mai eficientă. Acest lucru va contribui la transformarea instituţiilor şi crearea unei Românii mai puternice”, au conchis autorii articolului.