Românii, încurajați să consume produse apicole
Peste 100 de apicultori români au participat la cea de-a 14-a ediție a Târgului Național al Mierii, ce s-a desfășurat în perioada 1-3 aprilie pe platforma apicolă Băneasa. Expozanții au scos spre vânzare miere, propolis, lăptișor de matcă, polen, fagure, dar și cosmetice pe bază de miere.
Mii de pasionați de produse apicole s-au îndulcit weekendul acesta în București la cea de-a 14 ediție a Târgului Național al Mierii. Vremea frumoasă și varietatea produselor au atras numeroși participanți, platforma Băneasa devenind neîncăpătoare pentru curioșii ce roiau în jurul produselor expuse.
Mierea a fost regina evenimentului, fiind prezentă în gamă diversă, de tei, de salcâm, de brad, de floarea-soarelui și de stejar. Unii nu știu însă că pe bază de miere se fac și diverse produse cosmetice, dar și medicamente ce ajută la întărirea sistemului imunitar. Mai mult decât atât, dacă mierea devine una din componentele unei prăjituri, se obțin cele mai delicioase produse de patiserie pentru perioada postului și nu numai. Târgul a fost un bun prilej pentru apicultorii consacrați de a schimba sfaturi, de a-și împărtăși succesele, dar și pentru a procura utilaje și echipamente apicole sau produse pentru nutriția și sănătatea albinelor.
„Avem cea mai bună miere, haideți, doamna, să degustați“, mă îndeamnă un apicultor din județul Hunedoara. Nu refuz invitația și savurez o delicioasă miere cu mentă. „Numai bună pentru răceala mea“, zic. „Suntem printre cei mai vechi expozanți ai târgului, nu am lipsit de la nici o ediție. Aducem miere de pe Valea Mureșului“, îmi povestește doamna Cozma din comuna Dobra, județul Hunedoara. Atât ea, cât și soțul ei au moștenit dragostea pentru apicultură de la părinți și au transformat-o într-o mică afacere care dăinuie de circa cincisprezece ani. Dețin în comuna Dobra peste 500 de familii de albine și au scos spre vânzare multiple feluri de miere, dar cea de salcâm și fructe de pădure este cea mai solicitată. Apicultoarea se plânge că importul de miere a contribuit la scăderea solicitărilor. „Ne-a afectat foarte mult mierea importată din China, au scăzut drastic vânzările. Clienții se uită la bani, dar ar trebui să fie atenți la calitate. Sunt foarte supărată că facem produse de calitate și nu ne convine să vindem de pomană. Până acum un an am avut cerere, dar de un an vânzările merg drastic de prost“, declară cu amărăciune apicultorul din județul Hunedoara.
Înaintez printre standuri și îmi atrag privirea roțile mari de ceară și fagurii de un galben ca soarele la amiază. „Trei lei bucata, avem prețuri de producător, vă dăm cât vreți. Vindem faguri, schimbăm ceară“, spune apicultorul Ion din comuna Căianu Mic, județul Bistrița-Năsăud. Se ocupă de șapte ani cu producerea fagurilor artificiali și îi vinde la prețul de treizeci de lei kilogramul. La început utiliza tehnica de turnare-presare în matriță, iar de un an obține fagul artificial prin utilizarea presei de laminare.
„Este un proces migălos, dar interesant. Uneori îmi ia și o săptămână să colectez ceara, merg prin toată țara și colectez ceară și faguri vechi. Sunt foarte mulțumit și numai cu asta mă ocup. Familia mea se ocupă de zeci de ani cu asta. Am clienți fideli care cumpără doar de la mine“, susține apicultorul din județul Bistrița-Năsăud. A transformat această îndeletnicire în afacere de familie, deținând în prezent magazine de comercializare a fagurilor artificiali în Timișoara, Oradea și Turnu Severin.
S-au format cozi la mai multe standuri cu produse apicole. Mă apropii să aflu ce îi atrage pe vizitatori la acestea. „Haideți, doamna, cu ce vă servesc! Avem o minunată miere din mană de stejar, de salcâm, o cremă obținută după o rețetă tradițională. Sunt naturale, sunt cele mai bune“, mă grăbește apicultorul din Argeș. „Particip pentru a cincea oară la târg, avem mulți clienți din București. La ediția aceasta am adus un nou tip de miere, mierea de mană de stejar, dar și preparate terapeutice, pentru răceală, gripă, pentru imunitate“, spune apicultorul Adrian. Canicula din vara trecută a contribuit la scăderea cantității de miere de floarea-soarelui.
Dar o altă problemă majoră cu care se confruntă apicultorii din Argeș este utilizarea de către fermieri a pesticidelor și soiurilor modificate genetic. „Fermierii sunt foarte neatenți cu apicultorii, utilizează la culturile de masă plante și semințe modificate genetic care influențează negativ viața albinelor“, declară apicultorul. Pasiunea pentru apicultură a moștenit-o din familie, deținând în prezent peste 280 de familii de albine.
România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, şi deţine un efectiv de 1,47 milioane de familii de albine.