Rubrica pentru copii: Ce mâncau iudeii şi cum îşi preparau ei mâncarea

Iisus Şi-a petrecut cea mai mare parte din viaţă în Nazaret, care era un sat de oameni simpli. Aici, viaţa era guvernată de tradiţii, roluri şi ritualuri transmise de la o generaţie la alta. Pentru a înţelege modul în care trăiau oamenii în timpul vieţii lui Iisus, luăm în considerare aspecte cum ar fi: viaţa socială, îndeletniciri, meşteşuguri, îmbrăcăminte, mâncare, construcţia caselor, structura familiei, rolul femeii şi al bărbatului, educaţia copiilor.

În timpul lui Iisus, hrana iudeilor consta din câteva alimente simple: lipii, lapte, legume şi peşte. Pentru că apa din regiune avea un gust neplăcut, oamenii o amestecau cu vin. Fructele care se consumau în timpul lui Iisus erau: struguri, smochine, curmale, dar şi fructe tari: nuci, stafide (care sunt boabe de struguri uscate), migdale, fistic. Smochinele şi curmalele se consumau fie proaspete ori uscate. Legumele erau consumate în stare crudă ori folosite la diverse mâncăruri: fasole, linte, năut, usturoi, ceapă, praz. Din linte roşie se făcea o supă-cremă condimentată. Băuturile erau obţinute din fructe. Se obţineau astfel sucuri de smochine, curmale sau rodii. O mare importanţă o avea însă vinul, obţinut din boabe de struguri. Condimentele şi verdeţurile utilizate erau: coriandrul, fenelul, isopul, menta, scorţişoara, pătrunjelul, chimionul şi muştarul. Laptele şi produsele din lapte - brânză, iaurt şi unt - erau consumate frecvent. Uleiul de măsline era folosit la gătit, iar mierea ca desert. Prepararea şi servirea mâncărurilor Printre rolurile pe care le deţinea femeia în vremea lui Iisus se număra şi acela de a pregăti mâncarea. Tot femeia era aceea care măcina grâul, frământa aluatul şi-l punea în cuptor pentru a facea pâinea, mulgea animalele şi făcea brânză şi unt. În mod normal, o familie mânca de două ori pe zi. Micul dejun era frugal şi era luat deseori la locul de muncă. Cina era masa principală a zilei şi consta din brânză, vin, legume, fructe şi ouă. Privitor la carne, peştele era cel mai des consumat, urmat de pui. Carnea roşie (vită şi miel) era servită doar la ocazii speciale, iar carnea de porc şi crustaceele erau interzise. Mâncarea era de obicei fiartă, înnăbuşită într-o oală mare şi condimentată cu sare, ceapă, usturoi, coriandru, mentă, pătrunjel, chimion şi muştar. Pentru a se obţine un gust dulce, preparatelor li se adăuga miere sau sirop obţinut din struguri ori curmale. Preparatele erau servite într-un bol obişnuit şi consumate cu mâna, fără a se folosi tacâmuri. (Iuliana NiŢĂ)