Rugăciuni pentru Episcopul Melchisedec Ştefănescu, la Roman

Împlinirea a 193 de ani de la naşterea Episcopului Melchisedec Ştefănescu a fost marcată ieri, 15 februarie 2016, la Catedrala Arhiepiscopală din Roman. În prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Ioachim, „părintele autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi părintele orfanilor“ a fost comemorat.

Vrednicul de pomenire Episcop Melchisedec Ştefănescu a fost omagiat ieri, 15 februarie 2016, printr-o amplă manifestare organizată de binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului. „Părintele orfanilor“, aşa cum este numit vrednicul ierarh comemorat, a fost pomenit la împlinirea a 193 de ani de la naştere. „La împlinirea a 193 de ani de la naşterea în această lume a Episcopului Melchisedec Ştefănescu, strălucit cărturar şi erudit cu viaţă sfântă, care a marcat veacul al XIX-lea, la Catedrala Arhiepiscopală din Roman a fost oficiată o slujbă de pomenire de către Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim, alături de preoţii Protopopiatului Roman. Evenimentul religios a fost marcat şi din punct de vedere cultural, prin evocarea personalităţii ilustrului ierarh de către copiii care învaţă în cadrul fundaţiei ce poartă numele său. Tot în spaţiul sacru al catedralei muşatine, elevii Şcolii Numărul 5 din Roman au evocat viaţa şi opera Episcopului Melchisedec Ştefănescu, prin recitarea de texte din operele personalităţilor vieţii cultural-ştiinţifice româneşti, care au scris despre cel numit «părintele autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi părintele orfanilor», după trecerea sa la cele veşnice“, a relatat pr. Constantin Gherasim, inspector în Probleme de tineret şi mass-media al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. Un moment deosebit din cadrul evenimentului cultural-religios l-a constituit concertul susţinut de Corul „Laudamus“ al Liceului Teologic Ortodox „Episcop Melchisedec“. Acesta a interpretat, printre altele, proiectul de tropar şi condac al Episcopului Melchisedec Ştefănescu, întocmit de Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim, cel care a realizat, în ultimii ani, numeroase slujbe şi acatiste ale sfinţilor români. „La sfârşit, Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim a evocat personalitatea ierarhului Melchisedec Ştefănescu, vorbind celor prezenţi despre importanţa sa ca pedagog şi autor de manuale pentru învăţământul teologic românesc“, a adăugat preotul inspector Constantin Gherasim.

Erudit ierarh, născut la Gârcina

Episcopul Melchisedec Ştefănescu s-a născut la 15 februarie 1823, în localitatea Gârcina din judeţul Neamţ, într-o familie de preot, şi a decedat la 16 mai 1892, în Roman. A făcut studii la Seminarul de la Socola (1834-1841 şi 1842/43), apoi la Academia duhovnicească din Kiev (1848-1851), unde a obţinut titlul de „Magistru în teologie şi litere“. A fost învăţător în Şerbeşti - Neamţ (1841-1842), profesor suplinitor la Seminarul de la Socola (1843-1848), din nou profesor la acelaşi seminar (1851-1856), apoi profesor şi director la Seminarul Teologic Liceal Ortodox din Huşi (1856-1861). S-a călugărit cu numele Melchisedec (1843), fiind hirotonit ierodiacon (1844) la Socola, apoi ieromonah în Lavra Pecerska din Kiev (1851), protosinghel (1952) şi arhimandrit (1853). A fost locţiitor de episcop la Huşi (1861-1864), fiind hirotonit arhiereu cu titlul „Tripoleos“ în 1862, locţiitor (1864), apoi episcop eparhiot - numit prin decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza - al noii eparhii a Dunării de Jos, cu reşedinţa în Ismail (1865-1879). La 22 februarie 1879 este ales episcop al Romanului, unde a păstorit până la moarte.