„Să luăm aminte la taina Sfântului Ierarh Iacob Putneanul”
În calendarul Bisericii Ortodoxe Române a fost pomenit ieri Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei. Cu acest prilej, Mănăstirea Putna a îmbrăcat veşminte de sărbătoare: Sfântul Ierarh Iacob a fost cel de-al doilea mare ctitor al aşezământului monahal, care adăposteşte şi sfintele sale moaşte.
Sfântul Mitropolit Iacob Putneanul a fost cinstit în mod deosebit la Mănăstirea Putna, aşezământul monahal unde s-a format duhovniceşte şi unde se află sfintele sale moaşte. Credincioşi din ţinutul Sucevei, dar şi din alte părţi ale ţării, în special din Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, au venit încă de marţi la Putna pentru a participa la evenimentele prilejuite de sărbătorirea Sfântului Mitropolit Iacob Putneanul. Cu prilejul sărbătorii, moaştele Sfântului Ierarh Iacob Putneanul, ale Cuvioşilor Sila, Paisie şi Natan şi părticele din moaştele Sfântului Daniil Sihastrul şi Nectarie de Eghina au fost aşezate într-un baldachin, spre închinarea credincioşilor.
În cuvântul rostit marţi seară, după slujba Privegherii, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen a spus că Sfântul Iacob a alcătuit şi a publicat Bucvarul (Abecedarul), pentru că avea o grijă deosebită pentru copii. „Copilul, la vârstă fragedă, chiar dacă nu ştie prea multe cuvinte, înţelege şi ceea ce este rău. Chipul lui Dumnezeu din el îl face să înţeleagă. Bucvarul Sfântului Iacob, pe lângă faptul că îi învăţa pe copii să citească, îi învăţa şi rugăciunile, printre care şi Paraclisul Maicii Domnului”.
Ieri-dimineaţă a fost săvârşită Sfânta Liturghie de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, împreună cu alţi ierarhi din Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei şi cu un sobor care a numărat 88 de clerici. Ierarhii care au slujit alături de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei au fost Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, şi Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor. La strană a cântat Corala „Ierotheos” a preoţilor din Protopopiatul Oneşti, iar la Chinonic Grupul psaltic „Eustatie Protopsaltul” al mănăstirii.
După citirea Evangheliei, cuvântul deînvăţătură a fost rostit de Părintele Mitropolit Teofan, care a subliniat printre altele că Sfântul Iacob Putneanul a fost un arhiereu dedicat întru totul slujirii lui Dumnezeu şi credincioşilor pe care i-a păstorit: „Să luăm aminte la taina Sfântului Ierarh Iacob Putneanul! Înscriindu-se pe drumul trasat de sfinţii lui Dumnezeu, el a împlinit cuvântul pe care Sfântul Maxim Mărturisitorul îl mărturisea: «Dumnezeu doreşte ca în fiecare om să se împlinească taina Întrupării Sale». Şi putem adăuga: taina Răstignirii, a Crucii şi a Învierii Sale. Toată strădania Sfântului Iacob a fost ca prin Uşa care este Hristos Domnul să descopere păşunea cea duhovnicească şi apa cea veşnică, pe care să le ofere credincioşilor. Păşunea cea adevărată e Viaţa adusă de Hristos, Viaţa veşnică, din belşug. Arhiereul cel adevărat, în care s-a identificat Sfântul Iacob, este cel care cunoaşte oile sale, care Îl roagă pe Dumnezeu să-i dea putere să-şi pună viaţa pentru oile sale. Doar aşa oile îl recunosc, ascultă şi urmează glasul păstorului. În acelaşi fel se defineşte şi creştinul adevărat: cel care merge pe urma preotului, care merge pe urma arhiereului, care merge pe urma sfinţilor, care au mers pe urma lui Hristos, Păstorul cel mare”.
În acest an, la slujbele prilejuite de sărbătorirea Sfântului Iacob Putneanul au participat, alături de IPS Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, alături de stareţi, stareţe, consilieri şi inspectori eparhiali, părinţi protopopi, de circa 40 de preoţi oneşteni şi 900 de credincioşi coordonaţi de preotul Ioan Bârgăoanu, protopop de Oneşti, care au dorit să-şi exprime prin aceasta cinstirea faţă de mijlocitorii şi casnicii lui Dumnezeu. Între pelerini oneşteni care şi-au plecat genunchiul la mormântul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt au fost şi 150 de tineri, unii dintre ei membri ai asociaţiilor ATOR şi PATMOS din oraşul Oneşti. La finalul slujbei, delegaţia Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului a oferit, prin chiriarhul lor, stareţului Mănăstirii Putna un hrisov care să rămână ca mărturie a acestui pelerinaj al oneştenilor care au parcurs drumul de la Biserica din Borzeşti - Betleemul Sfântului Ştefan cel Mare, până la Mănăstirea Putna - Ierusalimul acestui Părinte al neamului românesc, în încercarea de a arăta înfrăţirea spirituală dintre cele două repere simbolice ale neamului românesc, Borzeştiul şi Putna, dar şi între cele două eparhii din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Odată cu înmânarea hrisovului-legământ, Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim a subliniat: „Am venit la Putna, Altarul Neamului Românesc, care aminteşte de atâţia eroi, voievozi, sfinţi şi pelerini. Sfântul Iacob s-a înscris nu numai în paginile istoriei, ci şi în cartea Cerului, pregătind un popor care să nască sfinţi şi eroi”.
În cadrul slujbei a avut loc o hirotonie întru preot şi una întru diacon, iar la ectenia pentru adormiţi au fost pomeniţi Patriarhul Nicodim Munteanu şi Patriarhul Iustin Moisescu (întrucât anul 2019 este dedicat acestor doi mari patriarhi ai României), membrii familiei Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, părinţii trupeşti ai Sfântului Iacob Putneanul, eroii neamului (căci în zona Oneşti au murit circa 100.000 de soldaţi în Primul Război Mondial ce îşi dorm somnul de veci în 14 cimitire militare) şi mărturisitorii credinţei din temniţele comuniste.
În cuvântul rostit la finalul Sfintei Liturghii, IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a punctat grija deosebită pe care Sfântul Ierarh Iacob Putneanul a avut-o pentru formarea duhovnicească a credincioşilor încă din copilărie.
De asemenea, părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, a prezentat DVD-ul în format video „Destin bucovinean. Masacrul de la Fântâna Albă”. DVD-ul a fost realizat de Grupul vocal tradiţional „Ai lui Ştefan, noi oşteni”, de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor”, Vicovu de Sus, în amintirea românilor care, pe 1 aprilie 1941, au fost omorâţi pentru că voiau să trăiască liberi în Patria-mamă. În el se oglindeşte, în parte, drama românilor bucovineni despărţiţi de Patria-mamă în urma Pactului Ribbentrop-Molotov. Grupul de elevi a bucurat apoi pelerinii cu un recital de cântec şi poezie despre credinţă, istorie, satul românesc, Sfântul Ştefan cel Mare, Bucovina şi Fântâna Albă. „Avem nevoie să cunoaştem aceste evenimente, dureroase, dar şi înălţătoare din istoria noastră. Pentru că cine nu înţelege ce s-a întâmplat în Bucovina la Fântâna Albă şi Lunca, cine nu înţelege ce s-a întâmplat în Basarabia, unde o treime din populaţie a fost deportată în Siberia, acela nu poate iubi neamul şi patria cu iubirea sfânt-strămoşilor noştri!”, a spus părintele stareţ.
Sfântul Iacob Putneanul a fost Mitropolit al Moldovei în perioada 1750-1760. Sfântul s-a format duhovniceşte la Putna de la vârsta de 12 ani şi s-a îngrijit de acest aşezământ monahal şi în vremea păstoririi sale ca mitropolit al Moldovei. Petrecând ultima parte a vieţii la mănăstirea sa de metanie, Sfântul Iacob a continuat actele de ctitorire începute în perioada cât a fost mitropolit în scaun, devenind astfel al doilea mare ctitor al Putnei, întărind-o duhovniceşte şi material. Sfântul Iacob şi Cuvioşii Sila, Paisie şi Natan au fost canonizaţi în anul 2016, iar proclamarea canonizării a fost făcută de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel împreună cu ierarhii Sfântului Sinod în data de 14 mai 2017, la Mănăstirea Putna.
Sărbătoarea sfinţilor putneni continuă la Mănăstirea Sihăstria Putnei
Astăzi, 16 mai 2019, în Biserica Ortodoxă sunt prăznuiţi Sfinţii Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan, ocrotitorii Mănăstirii Sihăstria Putnei, ale căror sfinte moaşte sunt puse spre închinare în biserica aşezământului monahal. Sute de credincioşi sunt aşteptaţi zilele aceastea să se închine şi să se roage sfinţilor ocrotitori ai Sihăstriei Putnei. Sfânta Liturghie va fi săvârşită în biserica mare a mănăstirii de IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, dimpreună cu părinţii slujitori.