Sala Unirii din Alba Iulia se restaurează
Sala Unirii din Alba Iulia, locul în care, în 1918, a fost proclamată Unirea Transilvaniei cu România, nu va mai putea fi vizitată în următoarele luni, urmând să fie redeschisă oficial la data de 1 Decembrie, la Centenarul Marii Uniri. Monument-simbol pentru istoria României, Sala Unirii necesită o amplă restaurare, pentru care au fost alocaţi peste 6,8 milioane de lei. Sala Unirii este clădirea în care, la 1 Decembrie 1918, 1.228 de delegaţi au decis Unirea Transilvaniei cu România şi care a găzduit evenimente organizate cu ocaziile Încoronării, la 15 octombrie 1922, a Serbărilor Unirii din 20 mai 1929 şi a dezvelirii Obeliscului lui Horea, Cloşca şi Crişan, la 14 octombrie 1937.
Muzeul Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia a anunţat pe site-ul propriu că Sala Unirii este „temporar închisă”, ca urmare a lucrărilor de restaurare, şi că „va fi redeschisă oficial la data de 1 Decembrie 2018”. În această perioadă, exponatele dedicate Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia vor putea fi admirate la MNU, acolo unde au fost expuse temporar.
Data de 1 Decembrie 2018 va însemna, odată cu finalizarea lucrărilor de restaurare şi reamenajare a Sălii Unirii, lansarea celui mai important produs naţional din România, a unui produs cultural-turistic, a susţinut, în februarie, administratorul public al judeţului Alba, Dan Popescu.
Potrivit directorului general al MNU, Gabriel Rustoiu, Sala Unirii va fi dedicată strict actului de la 1 Decembrie 1918.
„Expoziţia de bază va cuprinde momentele premergătoare Marii Uniri şi va fi cu totul altceva. Vom avea şi săli de expoziţii temporare, precum şi o mansardare într-o aripă a Sălii Unirii. Practic, cei care ne vor călca pragul vor vedea o cu totul altă Sală a Unirii, aşa cum a existat ea la 1922 (când clădirea a fost modificată - n.r.)”, a afirmat, în urmă cu câteva luni, Rustoiu, care a menţionat că va exista şi o componentă de multimedia.
Directorul general al MNU a mai spus că va fi repusă la locul său şi vechea pictură pe pânză pe suport de lemn, cu Galeria Voievozilor, realizată în urmă cu aproape o sută de ani de pictorul francez Pierre Bellet şi care a fost redescoperită în urmă cu câţiva ani într-un depozit al muzeului. Aceasta a fost restaurată între timp de specialiştii de la Brukenthal.
Clădirea care găzduieşte Sala Unirii a fost ridicată între 1898 şi 1900, pe locul în care a funcţionat o ospătărie, pentru a servi drept cazinou pentru militarii din armata austro-ungară staţionaţi în garnizoana cetăţii din Alba Iulia.
După Marea Unire, ţinându-se cont de importanţa simbolică extrem de mare pe care a obţinut-o edificiul după acest act istoric, clădirea a fost modificată. Astfel, în 1921-1922, a fost modificat interiorul, s-au construit cele două nişe - nişa sudică şi cea nordică, pe frescele cărora a fost amplasată o pictură pe pânză. Tot atunci a fost modificată şi intrarea în clădire, sub forma unui arc de triumf. Pe frontispiciul ei este o inscripţie în limba latină, redactată de către Nicolae Iorga, prin care se consemnează importanţa locaţiei şi a actului din 1918.
După 1948, Sala Unirii a intrat într-o perioadă de uitare.
Cu ocazia Semicentenarului Unirii, în 1968, clădirea a fost din nou modificată. Pictura pe pânză a fost înlocuită cu o pictură murală, printre cei trei autori fiind şi Horea Piliuţă. Şi această pictură a fost înlocuită, însă după 1989, când au avut loc cele mai recente intervenţii.
Sala Unirii adăposteşte importanta colecţie de Documente ale Unirii, aproape 6.000 de acte originale, clasate în categoria Tezaur a Patrimoniului Cultural Naţional al României, care au fost donate în anul 1928, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la Marea Unire, de Asociaţia ASTRA.
Accesul în Sala Unirii din Alba Iulia, simbol al unităţii naţionale a poporului român, este gratuit, la iniţiativa autorităţilor judeţene, în subordinea cărora se află muzeul.