Sâmbătă, 5 decembrie, a fost săvârşită slujba de înmormântare a maicii Rafaela Urdă

Sâmbătă, 5 decembrie 2015,  obştea monahală de la Mănăstirea „Sfântul Siluan Athonitul“ din Iaşi a prohodit-o pe monahia Rafaela Urdă, care joi, 3 decembrie 2015, la doar 35 de ani, şi-a încheiat pelerinajul prin această lume, mutându-se la viaţa cea fără de moarte. Credincioşii apropiaţi mănăstirii, ucenicele pe care le-a îndrumat pe parcursul vieţii, precum şi numeroase persoane care au primit îndrumare în cadrul activităţilor şi seminariilor de terapie şi consiliere pe care maica Rafaela le-a susţinut de-a lungul timpului au ţinut să fie prezenţi la slujba de înmormântare oficiată de IPS Mitropolit Teofan, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

Slujba Înmormântării a fost precedată de Sfânta Liturghie arhierească, oficiată în Biserica Talpalari din Iaşi. În timpul slujbei arhiereşti, locaşul de cult s-a umplut de ucenicele maicii Rafaela, dar şi de numeroşi credincioşi veniţi să-şi ia rămas bun de la cea care le-a fost sfătuitoare şi rugătoare înaintea lui Dumnezeu.

În cuvântul rostit în cadrul slujbei prohodirii, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a subliniat că monahia Rafaela a urmat în viaţa sa pământească îndemnul Mântuitorului: „Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi“: „După înţelepciunea cea de nepătruns pentru mintea omenească a lui Dumnezeu, maica Rafaela a plecat spre Împărăţia veşniciei. Când noi şi obştea mănăstirii făceam planuri în ceea ce o priveşte pe maica Rafaela, ca viitor stâlp în obştea mănăstirii, aceste planuri au fost găsite deşarte, căci zis-a Dumnezeu: «Planurile voastre nu sunt ca planurile mele, gândurile Mele nu sunt ca gândurile voastre şi căile mele nu sunt precum căile voastre». Dumnezeu a avut un alt plan cu maica, i-a dat o altă cale pe care să meargă, deschizându-i o altă uşă. Când ne aşteptam noi mai puţin, ea a fost chemată acolo unde, de fapt, orice suflet de creştin tinde să fie. La Liturghia săvârşită în această dimineaţă, în ziua de pomenire a Sfântului Sava cel Sfinţit, s-a rostit cuvântul Domnului Hristos de chemare la Sine, pentru a-L cunoaşte în această viaţă în parte şi în viaţa veşnicie pe deplin: «Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi»; «Luaţi jugul Meu asupra voastră căci jugul Meu este bun şi povara Mea este uşoară». Nu ştim când acest cuvânt al Domnului Hristos a prins rădăcină în viaţa maicii Rafaela. Cert este că în urmă cu 13-14 ani această chemare a făcut-o să-şi părăsească familia, casa şi cetatea în care s-a născut şi să meargă departe, în celălalt capăt de ţară, pentru a fi membră în familia Mănăstirii «Sfântul Siluan», aşezată în vremea aceea nu departe de cetatea Craiovei. Dumnezeu a rânduit în aşa fel ca maica, împreună cu obştea, să vină mai aproape de casă, urmând în viaţa ei monahală chemarea Domnului «Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi»“.

Sub oblăduirea monahiei Siluana Vlad, maica Rafaela a făcut parte din obştea Mănăstirii „Sfântul Siluan Athonitul“ din Iaşi şi a slujit, mai bine de 10 ani, ca formator în cadrul Centrului de formare şi consiliere „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“. Monahia Rafaela şi-a dedicat viaţa slujirii lui Hristos şi aproapelui. De-a lungul anilor, a primit, a ascultat şi a orientat pe calea către Dumnezeu nenumărate persoane de toate vârstele. În cadrul activităţilor de terapie şi consiliere pentru cei cu diferite probleme sufleteşti (dependenţe diverse, abuzuri, sindromul post-avort etc.), precum şi în cadrul seminariilor de formare desfăşurate în ţară şi în străinătate, a lucrat cu dăruire pentru ca fiecare suflet să-L cunoască pe Domnul.

„Nu mai pot după tine“, spunea maica Rafaela, cuprinzând în îmbrăţişarea sa fiecare suflet aflat în suferinţă. „Nu deznădăjduiţi, orice ar fi, ci luaţi-o de la capăt. Suntem mereu în legătură şi, ne vedem sau nu, sunt cu voi. Şi nu uitaţi de Domnul!“ - acesta este mesajul pe care maica l-a lăsat ca moştenire şi lucrare pentru mântuire.