Sărbătoarea Sfântului Antonie cel Mare
Sfântul Antonie cel Mare, părintele monahismului creștin, va fi sărbătorit duminică, 17 ianuarie, şi de credincioşii din Mitropolia Olteniei. Mai multe mănăstiri şi biserici îşi vor serba în această zi hramul. Între acestea se numără: Catedrala „Maica Precista”- Dudu din Craiova, Mănăstirea Cârcea şi Biserica „Sfântul Antonie cel Mare” din localitatea doljeană Leamna.
Ca în fiecare an, ziua de 17 ianuarie reprezintă un reper al iubitorilor de nevoinţă din întreaga Biserică Ortodoxă. Praznicul Sfântului Antonie cel Mare adună de fiecare dată sute de credincioşi la rugăciune în sfintele biserici sau în mănăstirile din cuprinsul Mitropoliei Olteniei. În câteva dintre aceste sfinte locaşuri, rânduiala cinstirii Sfântului Părinte îmbracă o haină deosebită, fiind pregătită îndeaproape prin slujba Vecerniei, Litia şi Privegherea.
În Cetatea Băniei, de ani buni, cinstirea Sfântului Antonie a devenit o tradiţie în Biserica Paraclis mitropolitan „Maica Precista”- Dudu. Aici, ziua de prăznuire a sfântului a fost aşezată ca al doilea hram al sfântului locaş, alături de cel al Sfintei Adormiri. Cu acest prilej, preoţii slujitori vor împlini în această seară slujba Vecerniei, unită cu Litia şi rânduiala Privegherii, urmând ca duminică să se săvârșească Acatistul şi Sfânta Liturghie.
Cea de-a doua biserică închinată Sfântului Antonie din Arhiepiscopia Craiovei se află la Leamna, în judeţul Dolj. Localitate aşezată la numai câţiva kilometri de municipiul Craiova, satul în care sfântul a fost rânduit ca oblăduitor este renumit pentru frumuseţea sa pitorească. În mijlocul său a fost aşezată Biserica Sfântului Antonie cel Mare, sfinţită la anul 2007, prin osteneala fostului primar al urbei craiovene, Antonie Solomon.
Sărbătoarea Sfântului Antonie va străluci mai ales la Mănăstirea Cârcea, din Protopopiatul Craiova Sud, judeţul Dolj. Cinstitul aşezământ monahal este ctitoria ieromonahului Ioachim şi a schimonahiei Sofronia. Mitropolitul Nestor, de vrednică pomenire, a binecuvântat înfiinţarea acestei mănăstiri, sfinţită în anul 1992. Mănăstirea este condusă de maica stareţă Eleodora Cristofir, fiica ctitorilor. Prin stăruinţa sa şi a celor 10 vieţuitoare s-a ridicat biserica de zid a mănăstirii, cu hramul „Sfântul Antonie cel Mare” şi „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”, un corp pentru chilii şi o trapeză. Paraclisul sfintei mănăstiri este închinat Sfintei Treimi. Mănăstirea nu este lipsită nici de o tradiţie pioasă care spune că pe locul actualei mănăstiri a existat, în vechime, un schit de călugări. De altfel, există în apropiere şi o cruce cu însemnări chirilice, care ar certifica continuitatea monahală a locului. Tot referitor la această istorie sunt şi spusele bătrânilor satului, care vorbesc despre „fântâna călugărilor” şi despre cimitirul „La călugări”, aflat la aproximativ 500 de metri de mănăstire, fiind străjuit de o veche bisericuţă. Pictura sfântului locaş a fost finalizată în urmă cu trei ani, de către Grigore Popescu Muscel. Biserica a fost resfinţită de IPS Părinte Irineu la data de 21 noiembrie 2011.