Sărbătoarea Sfântului Efrem cel Nou în Capitală

Biserica Ortodoxă l-a pomenit ieri, 5 mai, pe Sfântul Cuvios Mucenic Efrem cel Nou. Datorită evlaviei credincioşilor faţă de acest sfânt grabnic ajutător şi tămăduitor, înscris în calendarul Bisericii Ortodoxe Române în luna mai a anului 2014, părticele din sfintele sale moaşte se află în mai multe biserici din întreaga ţară, iar mai multe locaşuri de cult se află sub ocrotirea sa.

Numeroşi credincioşi din Capitală şi-au îndreptat paşii spre Mănăstirea Radu Vodă, unde se păstrează, alături de racla cu moaștele Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, o raclă cu o părticică din moaștele Sfântului Cuvios Mucenic Efrem cel Nou. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi. Sfântul Cuvios Mucenic Efrem cel Nou este unul dintre sfinţii grabnic ajutători şi tămăduitori prin care Dumnezeu săvârşeşte minuni într-o lume din ce în ce mai plină cu oameni bolnavi sufleteşte şi trupeşte, „pentru ca sfinţii Săi să fie temei de întărire a credinţei unui popor care se stinge, care s-a împrăştiat prea mult pe multe meridiane ale lumii, mergând după o presupusă bunăstare sau care s-a împrăştiat şi în ţara noastră, în sensul că s-a îndepărtat de Dumnezeu, fiind mai mult tentat de toate ispitele care-i stau la îndemână şi care-i năvălesc în suflet prin toate mijloacele moderne pe care le cunoaştem astăzi”, a explicat Preasfinţitul Părinte Episcop Ieronim Sinaitul.

Dumnezeu, pentru întărirea în credinţă şi lucrarea faptelor bune de către fiecare credincios, descoperă neîncetat tăria credinţei şi faptele minunate ale sfinţilor Săi. „Acest sfânt, care s-a descoperit într-o zi de 3 ianuarie 1950, a devenit, pe lângă Sfântul Nectarie, un mare rugător şi făcător de minuni. După ce a săvârşit primele minuni prin care poporul grec a prins de veste, se întrebau aceştia dacă sfântul nou descoperit va mai face minuni. Dar sfântul le-a răspuns că din nou va poposi la ei. Ceea ce înseamnă că este, prin darul lui Dumnezeu, prezent între noi, este viu, fiindcă tot cel ce a murit în Hristos, prin Hristos Cel răstignit şi înviat, Biruitorul iadului şi al morţii, este viu în împărăţia Sa. Este viu prin împărtăşirea şi părtăşia la Sfintele Taine, la Trupul şi Sângele lui Hristos prin care tot creştinul botezat va trăi în veci. Este viu şi prin minunile pe care le-a săvârşit şi prin care aduce mulţimi nenumărate de creştini ca să mijlocească înaintea tronului Prea­sfintei Treimi ca Mântuitorul Hristos să primească rugăciunile lui, ca şi rugăciunile Sfântului Nectarie şi ale altor sfinţi tămăduitori. Sfântul Cuvios Mucenic Efrem cel Nou este un dar nepreţuit pe care îl avem între noi. Dar ştim că şi în vremurile de pe urmă, foarte apropiate de vremea noastră, au pierit în temniţe mulţi care au mărturisit credinţa în Hristos, unii dintre ei cunoscuţi, alţii rămași necunoscuţi, dar care şi ei au fost descoperiţi pentru că Dumnezeu nu va trece cu vederea nici cea mai mică faptă bună, nici măcar o părticică dintr-o lacrimă de pocăinţă pe care cineva ar vărsa-o atunci când se apropie cu inima înfrântă şi cu cuget smerit de Sfânta Împărtăşanie”, a mai spus Preasfinţia Sa.

Numeroşi credincioşi din Bucureşti şi din împrejurimi s-au închinat ieri la un fragment din moaştele Sfântului Cuvios Mucenic Efrem cel Nou și la Catedrala Patriarhală, care a fost adus pentru sărbătoarea sfântului de la Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

Cinstire adusă Sfântului Efrem cel Nou la Chiajna

De asemenea, un alt loc de pelerinaj a fost Mănăstirea Chiajna-Giuleşti, unde se află permanent spre închinare o raclă cu un fragment din odoarele sfinte. „Sfânta Liturghie a fost o bucurie deosebită pentru că au participat şi alţi credincioşi, precum un grup de pelerini de la Târgovişte, care au venit şi anul trecut şi care s-au bucurat că au mai văzut şi alte realizări la bisericuţa noastră, precum finalizarea picturii interioare. La momentul chinonicului, cuvântul de învăţătură a fost rostit de părintele Costea Tănăsache, paroh la Biserica «Sfântul Ilie»-Grant din Bucureşti, care a subliniat că, prin ajutorul lui Dumnezeu şi cu ocrotirea Maicii lui Dumnezeu şi a Sfinţilor Ioan Iacob şi Efrem cel Nou, dintr-un loc plin de gunoaie, cum era înainte în jurul monumentului istoric, acest loc a prins iar viaţă, devenind o oază duhovnicească.

La finalul Sfintei Liturghii, credincioşii au primit pachete cu cozonac şi ouă roşii”, a precizat protos. Atanasie Bădulescu, stareţul Mănăstirii Chiajna-Giuleşti, Protopopiatul Sector 6 Capitală.
Sfântul Cuvios Mucenic Efrem cel Nou a fost canonizat în anul 2011 de Patriarhia Ecumenică, la cererea Bisericii Ortodoxe din Grecia, cu zi de pomenire în data de 5 mai, iar în calendarul Bisericii Ortodoxe Române a fost înscris în luna mai a anului 2014.