Schimbare radicală în învăţământul din Finlanda
Finlanda, ţara cu unul dintre cele mai inovatoare şi performante sisteme de învăţământ din lume, pregăteşte o reformă radicală în domeniul educaţiei. Autorităţile de la Helsinki vor introduce, începând din 2016, o programă şcolară axată nu pe „discipline”, ci pe „teme de interes”.
Finlanda pregătește reforma sistemului său de învățământ, din 2016, care prevede înlocuirea materiilor tradiţionale cu subiecte interdisciplinare. Consiliul Educației finlandez a informat că materiile clasice nu vor dispărea cu totul în anul școlar viitor, dar se vor introduce ample proiecte interdisciplinare, relatează cotidianul britanic The Independent.
Copiii vor lucra în grupuri, iar în clasă vor fi simultan mai mulți profesori, de diferite materii. „Să nu se intre în panică: școlile finlandeze vor preda în continuare matematica, istoria, arta și muzica”, a scris profesorul Pasi Sahlberg pe site-ul The Conversation, potrivit cotidianului spaniol El Pais. „Însă copiii (de la 7 la 16 ani) vor învăța, de asemenea, prin intermediul unor tematici mai ample, ca Uniunea Europeană sau schimbările climatice, care vor aduce module interdisciplinare de limbi, geografie, științe sau economie”.
Astfel, adolescenţii care optează pentru formarea profesională s-ar putea înscrie, spre exemplu, la "servicii de cafenea”, un curs care include noţiuni de matematică, limbi străine şi comunicare. Pentru elevii care aleg învăţământul teoretic, ar putea exista un curs tematic intitulat `Uniunea Europeană”, care să combine cunoştinţe de economie, istorie, limbi străine şi geografie.
„Avem nevoie să regândim sistemul, astfel încât să îi servească cu adevărat pe cetăţenii zilei de mâine. Nevoile societăţii s-au schimbat radical în secolul 21”, consideră Marjo Kyllonen, managerul pe probleme de educaţie al oraşului Helsinki, citat de The Independent.
Reijo Aholainen, consilier din cadrul Ministerului Educaţiei şi Culturii din Finlanda, a declarat recent că în toate ţările este nevoie de reformă, pentru că lumea din jurul nostru se schimbă rapid: „Se schimbă în momentul de faţă trăsăturile-cheie ale educaţiei: cunoştinţele şi modul în care învăţăm. Devin din ce în ce mai importante competenţele legate de gândire creativă, de creativitate şi de inovare, în general".
Modelul interdisciplinar va intra mai întâi în şcolile din Helsinki, urmând să se extindă în toată ţara până în 2020.
Cu o populaţie de doar 5,4 milioane de locuitori, această ţară nordică dispune de 17 universităţi şi 27 de centre de ştiinţe aplicate. Finlanda se menţine, de peste un deceniu, pe locurile unu sau doi la ştiinţe, citire/lectură şi matematică, potrivit sistemului internaţional de evaluare PISA (Program pentru evaluarea internaţională a elevilor), fiind întrecută doar de Singapore şi de China.
Modelul de învăţământ finlandez
De când a implementat reforma învățământului de stat, acum mai bine de 40 de ani, Finlanda este recunoscută ca fiind țara cu unul din cele mai performante sisteme de educație din lume. Revista Business Insider a identificat câteva dintre caracteristicile care au adus succes educaţiei din Finlanda.
Sistemul de educaţie este un sistem descentralizat, 100% finanțat de stat, iar programa şcolară este schiţată doar în linii mari de autorităţile centrale.
Copiii finlandezi nu merg la școală până nu împlinesc vârsta de 7 ani. Temele pentru acasă sunt astfel gândite încât să nu dureze mai mult de 30 de minute.
Copiii nu primesc nici un fel de calificativ în primii 6 ani de școală. Există un singur test standardizat obligatoriu în Finlanda, pe care elevii îl susțin la vârsta de 16 ani.
Toți copiii, inteligenți sau nu, învață împreună în aceleași clase. 30% dintre copii primesc ajutor financiar suplimentar în primii nouă ani de școală. 66% dintre elevi urmează studii superioare – cel mai mare procent din Europa.
Toți profesorii finlandezi sunt absolvenți de masterat, acesta fiind 100% subvenționat de stat. Profesorii au același statut social și profesional ca și medicii sau avocații.
Finlanda alocă între 11% și 12% din bugetul statului și primăriilor pentru a finanța sistemul de educaţie. Este o politică inteligentă care dă roade. Potrivit lui Valentin Lazea, economist-şef al Băncii Naţionale a României, citat de hotnews.ro, singurele state care şi-au depăşit condiţia şi au devenit, în ultimele zeci de ani, din state sărace, bogate sunt Finlanda şi Irlanda, iar acest lucru s-a întâmplat pentru că au investit masiv în educaţie şi în capitalul uman.