Seară duhovnicească la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Capitală

La Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București a avut loc joi seară, 22 octombrie 2026, în Amfiteatrul „Pr. prof. dr. Ioan G. Coman”, conferința „Întâlnire cu doi monahi athoniți”. Evenimentul a fost organizat de Cenaclul „Sfântul Simeon Noul Teolog” al facultății și moderat de părintele conf. univ. dr. Gheorghe Holbea, cadru didactic al instituției și coordonator al cenaclului.

La întâlnire au participat cadre universitare, studenți și invitați interesați să descopere mai multe despre viața monahală din Sfântul Munte Athos și despre experiența duhovnicească a monahilor athoniți.

Părintele conf. univ. dr. Gheorghe Holbea a evidențiat legătura profundă dintre tradiția duhovnicească a Sfântului Munte Athos și spiritualitatea românească, continuitatea unei moșteniri isihaste care ne cheamă la redescoperirea valorilor credinței și la cultivarea unei vieți autentice, ancorate în Hristos.

„Acești părinți ne împărtășesc o realitate duhovnicească profundă, devenind, pentru studenții noștri, o prezență vie și un reper spiritual. Itinerariul la care ne‑au chemat prin însăși prezența lor este unul duhovnicesc, o invitație la întoarcerea către valorile veșnice ale credinței, ale tradiției și ale vieții în Hristos. Gheronda Patapios Kavsokalyvitis ne‑a vorbit despre rolul Sfântului Munte Athos și despre legăturile sale profunde cu mănăstirile din Moldova și din Țara Românească. Aceste legături mărturisesc o comuniune spirituală de veacuri, întemeiată pe căutarea neîncetată a rugăciunii, a liniștii lăuntrice și a desăvârșirii duhovnicești. Nu putem vorbi despre această tradiție fără să amintim personalități marcante ale spiritualității ortodoxe românești, precum Sfântul Nicodim de la Tismana, legat de tradiția monahală athonită, Sfântul Paisie Velicikovski, a cărui lucrare de înnoire duhovnicească a rodit atât în Moldova, cât și în spațiul monahal ortodox, și Sfântul Vasile de la Poiana Mărului, unul dintre marii povățuitori ai tradiției isihaste. Vorbim, așadar, despre o tradiție isihastă vie, care a unit de‑a lungul timpului spațiul românesc cu Sfântul Munte Athos, prin rugăciune, cultură teologică și nevoință monahală. În același timp, evocăm și sprijinul pe care voievozii români l‑au oferit mănăstirilor athonite, contribuind la păstrarea și înfrumusețarea acestora. Bisericile și mănăstirile Sfântului Munte păstrează și astăzi mărturii ale acestei generozități, inclusiv prin picturi, fresce și alte opere de artă religioasă, care reflectă legătura profundă dintre Ortodoxia românească și spiritualitatea athonită”, a spus părintele Gheorghe Holbea.

De asemenea, părintele Patapios Kavsokalyvitis, din Sfântul Munte Athos, a subliniat importanța păstrării tradiției isihaste și a legăturilor duhovnicești dintre monahismul athonit și cel românesc, evidențiind rolul rugăciunii și al experienței monahale în transmiterea valorilor autentice ale credinței ortodoxe: „Sunt foarte bucuros să mă aflu în această seară la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din București, în acest frumos și primitor oraș, pe binecuvântatul pământ românesc. De‑a lungul timpului, numeroși pelerini români au călătorit în Grecia și în Sfântul Munte Athos, contribuind la întărirea legăturilor duhovnicești dintre poporul grec și poporul român. Tema contribuției Sfântului Munte la dezvoltarea monahismului în România ne oferă prilejul de a redescoperi această bogată moștenire spirituală. Lansarea volumului «Cateheze la Patericul egiptean - Lumină pe drumul mântuirii omului contemporan» și simpozionul organizat cu acest prilej constituie o oportunitate deosebită de dialog, de aprofundare a cunoștințelor și de cunoaștere reciprocă a tradițiilor celor două popoare ortodoxe, unite prin credință, istorie și spiritualitate”.