Secole de istorie la Coşava şi Nemeşeni

Pelerinii care îşi poartă paşii în căutarea liniştii sufleteşti şi care vor să contemple frumoasele biserici cuprinse în lista monumentelor istorice, componente ale patrimoniului bănăţean, pot veni în zona Făgetului, renumită pentru sfintele lăcaşuri de cult plămădite cu trudă de ortodocşii din această zonă. Printre ele se numără şi bisericile din Nemeşeni şi Coşava, comuna Margina, Protopopiatul Făget.

Începuturile Coşavei sunt vechi, pierzându-se în negura istoriei. Însă prima atestare documentară ce menţionează aşezarea de pe şoseaua ce leagă Banatul de Ardeal din apropierea Făgetului este 26 august 1404. Este menţionat drept Koşoa, Korşova, Korşiava, urmând ca după Unirea de la 1918 să primească numele de Coşava. În 1597 era donată de principele Sigismund Báthory lui Şefan Török. Atunci se numea Kosava şi aparţinea judeţului Hunedoara. La conscripţia Banatului din 1717 apare menţionată cu 30 de case. Administraţia maghiară a mai numit-o Kossova (la 1851) şi Kossõ (1913). În fosta casă a poştei (vechi han din secolul XVIII, demolat în 1957), a poposit domnitorul Alexandru Ioan Cuza în 1866, când a luat calea exilului spre Heidelberg (Germania). "Despre prima biserică din Coşava nu avem date istorice, ci doar informaţii transmise prin viu grai. Primul lăcaş de închinăciune de pe vatra veche a satului a fost sfinţit în anul 1776 şi nu se ştie dacă a fost demolat sau părăsit. În anul 1831 a fost construită o altă biserică care a dăinuit până în anul 1894, când a fost înlocuită cu cea actuală. A fost construită din lemn şi acoperită cu şindrilă, ceea ce l-a determinat pe preotul Tiberiu Gherga să înceapă colectarea de fonduri pentru repararea Bisericii. În anul 1959 biserica a fost reparată capital cu ziduri din cărămidă şi acoperită cu tablă, preot fiind Nicolae Lucek. Biserica din satul Coşava este construită în stil baroc, are plan dreptunghiular, absida are şase laturi, iar partea dinspre apus este teşită. Turnul este pe pronaos şi are înălţimea de 18 metri. Turnul adăposteşte două clopote cel mare având 150 kg, iar cel mic 80 kg. Biserica a fost împodobită cu pictură în anii 2004-2008, fiind pictată în stil bizantin în tehnica tempera de către pictorii Gheorghe şi Mariana Curelici. Iconostasul este zidit din cărămidă, având patru registre de pictură, icoanele fiind încadrate de elemente florale din ghips", ne-a declarat părintele Laurenţiu Paulescu, parohul bisericii. De-a lungul timpului, enoriaşii acestei parohii au fost păstoriţi de numeroşi preoţi vrednici, mulţi dintre ei fiind adevărate exemple atât în ceea ce priveşte viaţa duhovnicească aleasă pe care au dus-o, dar şi prin sentimentul patriotic deosebit pe care l-au nutrit. Printre aceştia menţionăm pe vrednicul de pomenire preot Ivanitie Popovici, care a păstorit în anii 1842-1881, acesta numărându-se printre cei care au participat la Revoluţia de la 1848. Înaintea sa, un alt preot vrednic de pomenire a păstorit aşezarea de aici, respectiv preotul Ioan Popovici. De asemenea, în pomelnicul bisericii din Coşova sunt menţionaţi preoţii Tiberiu Gherga, care a păstorit în perioada 1924-1946, şi preotul Ioan Vâşcu, de al cărui nume se leagă ridicarea unui important edificiu din viaţa comunităţii. El este cel care a construit casa parohială în care au stat apoi mai mulţi preoţi ce au fost rânduiţi parohi aici. La ora actuală satul Coşava are un număr de 120 de familii cu 431 de locuitori, dintre care 104 familii ortodoxe cu 354 de credincioşi ortodocşi. Monumentul istoric de la Nemeşeşti Şi satul Nemeşeşti face parte tot din comuna Margina, fiind amintit prima dată într-un document din anul 1427, când proprietar al moşiei Nemesesth era nobilul Albert Nagymihaly. În anul 1776 italianul Fr. Grisellini consemnează că satul avea 20 de case şi parohie aparţinând de Protopopiatul Făget, preot fiind Martin Iancovici, care a fost hirotonit în 1 mai 1774. Acest fapt demonstrează că la Nemeşeşti erau creştini ortodocşi cu mult înainte de anul 1776. "Nu se ştie cât a dăinuit biserica veche, unii susţinând că ea s-ar fi dărâmat în 1796. În 1842, episcopul Pantelimon Jivcovici lansează o circulară pentru adunarea de bani necesari la construirea unei biserici noi în satele Drăgoieşti şi Nemeşeşti. În 1844 se sfinţeşte noua biserică, ea făcând parte din Parohia Coşava, fiind filie a acesteia. Până în prezent preoţii care au slujit la Coşava au slujit şi la Nemeşeşti. Biserica sfinţită în 1844 a fost construită prin donaţiile credincioşilor şi nu a fost pictată în interior", explică preotul paroh Laurenţiu Paulescu. Biserica are plan dreptunghiular cu capătul dinspre răsărit în cinci laturi, fundaţia este pe piatră de râu, lungimea este de 12 metri, iar lăţimea de 4 metri şi are turn pe pronaos cu un singur clopot. În anul 2010 au fost încheiate lucrările de pictură în stil bizantin în tehnica tempera, lucrare realizată de pictorii Gheorghe şi Mariana Curelici. Biserica a fost sfinţită în 10 iulie 2010. Hramul bisericii este "Sfântul Nichita Romanul". Filia are în prezent un număr de 22 de familii cu 66 de locuitori, dintre care 18 familii ortodoxe cu 56 de credincioşi ortodocşi.