Şedinţă solemnă a Sfântului Sinod

Data: 29 Octombrie 2013
Evenimentele dedicate Anului omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi Anului comemorativ Dumitru Stăniloae în Patriarhia Română au culminat ieri, 
28 octombrie, cu şedinţa solemnă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul căreia au fost prezentate principalele realizări din acest an sub aspect liturgic, cultural şi mediatic. 
 
Şedinţa solemnă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a fost prezidată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, şi a avut loc în Aula Magna „Teoctist Patriarhul“ a Palatului Patriarhiei. La eveniment au participat Înaltpreasfinţitul Dionisie, Mitropolitul Corintului, ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, membri din delegaţia Bisericii Ortodoxe a Greciei, consilieri patriarhali şi eparhiali, preoţi şi monahi din Arhiepiscopia Bucureştilor, cadre didactice, studenţi şi elevi de la instituţiile de învăţământ teologic din cuprinsul eparhiei. 

„Sfântul Constantin cel Mare este un trimis al lui Dumnezeu pentru binele Bisericii şi al lumii întregi“

Evenimentul a fost deschis de către Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, care a precizat că în acest an, cu prilejul împlinirii a 1.700 de ani de la promulgarea Edictului de libertate religioasă de la Milano, Sfântul Împărat Constantin cel Mare a fost omagiat în toată lumea creştină. Spre deosebire de alte Biserici care au organizat evenimente omagiale doar cu ocazia sărbătorii Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, din 21 mai, în Patriarhia Română, evenimente omagiale au avut loc pe parcursul întregului an, accentuându-se faptul că Sfinţii Împăraţi au fost susţinători ai Bisericii, mari ctitori de biserici în Răsărit şi Apus, promotori ai credinţei creştine şi ai unor legi cu un profund caracter creştin care au devenit ulterior patrimoniu mondial ca valoare de gândire etică şi socială. 
 
Sfântul Constantin cel Mare, a mai subliniat Preafericirea Sa, este asemenea Sfântului Apostol Pavel, întrucât ambii au marcat istoria Europei pentru totdeauna şi, în ambele cazuri, convertirea lor s-a datorat lucrării lui Dumnezeu: „Asemenea Sfântului Apostol Pavel, Sfântul Constantin a fost şi el misionar la nivelul structurilor sociale, imprimând Duhul Evangheliei lui Hristos în modul de organizare a vieţii Bisericii. În primul rând, faptul că Duminica a devenit ziua de odihnă i se datorează lui pentru că el a dorit ca lumina Evangheliei să se reflecte în legi, în instituţii şi într-o acordare de autoritate nemaiîntâlnită episcopilor şi preoţilor. În timpul Sfântului Împărat Constantin cel Mare, episcopii şi preoţii au primit dreptul să proclame liberi pe sclavi şi foarte adesea episcopii au avut o demnitate recunoscută prin instituţiile de stat. 
 
Sfântul Constantin cel Mare avea atât de mare respect pentru episcopi şi clerici, încât la Sinodul I Ecumenic i-a primit în picioare pe episcopi şi i-a elogiat pe cei care au suferit pentru credinţă, iar despre preoţi a spus că dacă ar vedea un preot păcătuind, l-ar acoperi cu mantia imperială pentru a nu produce scandal în public. Iubirea faţă de Biserică a Împăratului Constantin se vede mai ales în păstrarea demnităţii Bisericii dincolo de slăbiciunile omeneşti ale slujitorilor acesteia. 
 
Această atitudine de împărat creştin este rezultatul educaţiei pe care a primit-o de la mama sa, Elena, educaţie pe care a cultivat-o şi a întărit-o“. Patriarhul României a amintit de faptul că, de-a lungul timpului, s-au publicat mai multe cărţi despre Sfântul Împărat Constantin cel Mare, între care una, apărută recent la Paris, în care se spune că Sfântul Constantin, dincolo de toate aspectele puse în discuţie de către cei care l-au lăudat sau l-au criticat, rămâne „un împărat neobişnuit în istorie“. „Sfântul Constantin cel Mare este un trimis al lui Dumnezeu pentru binele Bisericii şi al lumii întregi, pentru că el a susţinut creştinarea popoarelor păgâne şi a iubit pe Hristos şi Biserica Lui. Pe însuşi Arcul său de triumf de la Roma este marcat faptul că atitudinea sa, viaţa şi biruinţele sale s-au realizat prin inspiraţie sau intervenţie divină“, a mai arătat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. 

„Pentru Ortodoxie, instituţia sinodalităţii constituie premisa fundamentală“

În continuare, Înaltpreasfinţitul Dionisie, Mitropolitul Corintului, a mulţumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru invitaţia de a participa la şedinţa solemnă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi a transmis frăţeşti îmbrăţişări, ca expresie a dragostei întru Hristos, din partea membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei, precum şi din partea Întâistătătorului acesteia, Preafericitul Părinte Ieronim II, Arhiepiscop al Atenei şi al Întregii Grecii. Mitropolitul Corintului a arătat că pentru Ortodoxie instituţia sinodalităţii constituie premisa fundamentală, „atât în ceea ce priveşte abordarea eficientă a problemelor multiple şi complexe cu care aceasta se confruntă de la o epocă la alta, cât şi în ceea ce priveşte confirmarea prezenţei şi lucrării neîncetate a Sfântului Duh în Biserică. Astfel, se adevereşte că Sfântul Duh alcătuieşte întreaga întocmire a Bisericii şi o călăuzeşte ca pe un organism divino-uman“, a spus Înaltpreasfinţia Sa. 
 
Ierarhul grec a evidenţiat buna reputaţie şi prestigiul de care se bucură Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în afara hotarelor ţării noastre, dar şi faptul că activitatea Patriarhului României pentru binele întregului popor creştin român, acceptată de Sfântul Sinod prin hotărâri sinodale, este bine-cunoscută în lume. „În aceste timpuri de cumplită criză mondială, când lucrarea fărădelegii este promovată cu toată forţa şi cu abilitate şi vestită pretutindeni în detrimentul preacuratei noastre credinţe ortodoxe, Preafericirea Voastră, Înaltpreasfinţiile şi Preasfinţiile Voastre daţi mărturie despre Iisus Hristos cel Răstignit şi Înviat din morţi. Daţi această mărturie, deoarece Biserica Ortodoxă Română nu numai că a renăscut «din cenuşă», dar mai ales astăzi este în floare şi rodeşte spre slava lui Dumnezeu, Cel în Preasfânta Treime lăudat. În felul acesta, se confirmă faptul că existenţa umană, omul, conceput ca individ sau în viaţa sa de familie, ca membru al unui ethnos (n.r., «neam») sau cetăţean al unui stat sau ca fiinţă socială, nu se poate transfigura altfel decât prin cuvântul Sfintei Evanghelii şi al Duhului Sfânt. Ne-am dori ca cei care îşi asumă în zilele noastre lucrarea de slujire a oamenilor să arate respect faţă de activitatea sinodală a Bisericii noastre Ortodoxe. Ne-am dori ca, în spiritul Sfântului Constantin cel Mare, primul împărat creştin, pe care îl sărbătoriţi în chip strălucit acum, aceştia să colaboreze pentru pacea, progresul şi binecuvântarea popoarelor pe care le conduc. Ne-am dori ca aceştia să urmeze pilda Sfântului Constantin cel Mare, care în jurul anului 325 d.Hr. a convocat Primul Sfânt Sinod Ecumenic, la Niceea Bitiniei, şi a luat foarte multe măsuri favorabile Bisericii, înţelegând pe deplin Scriptura, care zice: «Nu numai cu pâine va trăi omul, ci şi cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu» (Matei 4, 4)“, a subliniat IPS Dionisie, Mitropolitul Corintului. 
 
În continuare a fost prezentat raportul-sinteză intitulat „Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi Anul comemorativ «Dumitru Stăniloae» în cuprinsul eparhiilor din Patriarhia Română“, de către Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal,  secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Noutăţi editoriale în anul 2013

Tot în cadrul şedinţei solemne a Sfântului Sinod au fost prezentate noutăţile editoriale apărute în acest an la Editura BASILICA a Patriarhiei Române şi la Editura „Cuvântul Vieţii“ a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, care se înscriu în tematica anului 2013, „Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena“ şi „Anul comemorativ  Dumitru Stăniloae“.
 
Cărţile publicate la Editura BASILICA au fost prezentate de Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, prima între acestea fiind volumul-album „Ctitoriile Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena în Răsărit şi Apus“, coordonat de pr. Florin Şerbănescu, consilier patriarhal în cadrul Sectorului cultură şi patrimoniu religios al Patriarhiei Române. „Albumul conţine texte alcătuite de pr. Florin Şerbănescu şi de Bogdan Tătaru Cazaban, ambasadorul României la Vatican, dar şi imagini, hărţi, copii după monede, picturi şi reprezentări sculpturale, care îi prezintă pe cei doi împăraţi omagiaţi anul acesta. Hărţile fac referire la Ţara Sfântă, Balcani, Roma şi Constantinopol, unde Sfântul Constantin cel Mare s-a remarcat atât prin construcţii monumentale civile şi militare, dar mai ales prin construcţiile creştine. Domnul Bogdan Tătaru Cazaban prezintă monumentele creştine constantiniene din Roma şi câteva monumente profane, dar în strânsă legătură cu promovarea creştinismului, apoi monumentele creştine din Ierusalim şi din Constantinopol“, a arătat PS Episcop-vicar Varlaam Ploieşteanul.
 
În continuare, Preasfinţia Sa a prezentat volumul „Constantin. Un împărat creştin“, al autorilor Bertrand Lancon şi Tiphaine Mareau: „Întrucât, în istoriografia franceză în general, în ultimele două secole, convertirea împăratului Constantin cel Mare a fost pusă sub semnul întrebării, iar personalitatea sa a fost adeseori violent denigrată, volumul cuprinde toate aspectele vieţii de familie, ale vieţii ca împărat, dar şi modul în care ideile creştine au pătruns în viaţa lui sub influenţa mamei sale, Elena, dar şi a tatălui său. Ultimul capitol tratează problema destinului istoric al lui Constantin şi este subliniat faptul că, în secolele XIX şi XX, sub influenţa iluminismului, a ateismului şi a laicităţii exagerate, persoana Sfântului Constantin a fost din ce în ce mai exclusă din spaţiul public, mai ales în societatea franceză“. De asemenea, au fost prezentate cel de-al doilea volum al lucrării „Cruce şi misiune. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena - promotori ai libertăţii religioase şi apărători ai Bisericii“, coordonat de acad. prof. dr. Emilian Popescu şi de pr. prof. dr. Viorel Ioniţă, precum şi volumul „Slujind lui Dumnezeu în Catedrala patriarhală“, scris de părintele arhimandrit Timotei Aioanei, în care sunt prezentate portretele patriarhilor, ierarhilor, eclesiarhilor, arhimandriţilor şi părinţilor care au slujit în Catedrala patriarhală.
 
Ultimele două lucrări prezentate de Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul au fost publicate în contextul „Anului comemorativ Dumitru Stăniloae“, şi anume volumele IV şi V din colecţia „Opere complete“ ale părintelui Dumitru Stăniloae. Volumul IV este reeditarea operei „Iisus Hristos sau Restaurarea omului“, iar volumul V este reeditarea operei „Chipul nemuritor al lui Dumnezeu“. 
 
La final, părintele arhimandrit Timotei Aioanei a prezentat lucrarea „Părintele Dumitru Stăniloae - mărturii şi evocări“, apărută la Editura „Cuvântul Vieţii“ a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei. „Ne-au împărtăşit mărturii rudele apropiate ale părintelui Dumitru Stăniloae, clerici şi intelectuali care au avut bucuria de a-i fi stat aproape. Lucrarea se deschide cu emoţionanta mărturie a doamnei Lidia Ionescu Stăniloae, care ne vorbeşte despre atmosfera din familia părintelui şi despre modul de a fi al tatălui ei. Pacea, încrederea totală, respectul reciproc şi totala lipsă de egoism şi, mai presus de toate, iubirea reţinută, dar profundă, cu totală dăruire şi devotament, constituiau obişnuitul, firescul unei vieţi de familie binecuvântate de Dumnezeu“, a spus pr. arhim. Timotei Aioanei. (Ioan Buşagă, Ştefan Sfarghie)