Şeful statului şi preşedinţii Camerelor vor avea cele mai mari salarii de bugetari

▲ Salariile propuse pentru şeful statului, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, preşedinţii instanţei supreme şi Curţii Constituţionale sunt de 9 mii de lei, fiind pe poziţia cea mai înaltă în grila de salarizare, cu un coeficient maxim de 15 salarii minime ▲ Noua grilă de salarizare a fost propusă în proiectul Legii salarizării unitare a bugetarilor, pentru autoritatea executivă, cea legislativă şi cea judecătorească ▲

Potrivit noii grile, pentru stabilirea remuneraţiei lunare se înmulţeşte valoarea salariului minim brut, care este în prezent de 600 de lei, cu un coeficient stabilit pentru fiecare categorie de bugetari (în cazul salariului preşedintelui, coeficientul maxim - 15). Pe poziţia a doua în grila de salarizare este prim-ministrul, cu coeficientul 14,5 (8.700 de lei), urmat de vicepreşedinţii Camerelor Parlamentului, cu coeficient 14 (8.400 de lei) şi de vicepreşedintele instanţei supreme, cu 14,3 (7.980 de lei). Pe poziţia a treia este viceprim-ministrul, cu coeficient 14 (8.400), urmat de secretarii şi chestorii Senatului şi Camerei Deputaţilor, coeficient 13,7 (8.220 de lei) şi de preşedinte de secţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu coeficient 12,75 (7.650 de lei). Următoarea poziţie în grilă este ocupată de funcţia de ministru de stat, cu coeficientul (8.310 de lei), urmată de preşedinţii Comisiilor permanente din Parlament (8.220 de lei) şi de cea de judecător de Înaltă Curte (7.350 de lei). Pe poziţia a cincea se află funcţia de ministru (8.220 de lei), urmată de liderii grupurilor parlamentare din Senat şi Camera Deputaţilor (7.920 de lei) şi de cea de procuror general al României (7.650 de lei). Pe poziţia a şasea se clasează ministrul delegat, (8.220 de lei), urmat de vicepreşedinţii Comisiilor permanente din Parlament (7.860 de lei) şi de prim-adjunctul procurorului general (7.350 de lei). Următoarea poziţie în grilă este ocupată de funcţia de secretar de stat membru al Guvernului (7.800 de lei), urmată de cea de secretari ai Comisiilor permanente din Parlament (7.800 de lei) şi de cea de adjunct al procurorului general al României. Deputaţii şi senatorii vor ridica 7.770 de lei lunar Pe poziţia a opta în noua grilă de salarizare este funcţia de secretar de stat (7.770 de lei), urmată de cele de senator şi de deputat (7.770 de lei) şi de cea de consilier al procurorului general. Pe poziţia a noua este funcţia de subsecretar de stat (7.500 de lei), urmată de cea de procuror-şef secţie de Parchet de Înaltă Curte (6.870 de lei) şi de cele de adjunct de procuror-şef de secţie, de procuror-şef serviciu de Parchet de Înaltă Curte, de procuror-şef birou în cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Pentru un procuror cu grad de Parchet de Înaltă Curte este propus un coeficient de 10,10 (6.060 de lei), la fel ca în cazul funcţiilor de preşedinte de Curte de Apel şi de procuror general de Parchet de Curte de Apel. Salariul lunar al unui judecător de Curte de Apel, al unui procuror de Parchet de Curte de Apel şi al unui preşedinte de tribunal va fi de 5.700 lei. Pentru un procuror şef de birou de Tribunal este propus un coeficient de 9,25 (5.550 de lei), iar pentru judecător şi procuror cu grad de Tribunal este propus un coeficient de 9 (5.400 de lei).