Sf. Mare Mc. Iacob Persul; Sf. Cuv. Natanael şi Pinufrie

Sfântul Mare Mucenic Iacob Persul a fost un mare dregător la curtea regelui creștin Arcadie al perşilor (395-408). Făcând parte dintr-o familie cu strămoşi creştini, s-a căsătorit cu o femeie creştină şi vieţuia în bogăţie şi în cinste, fiind foarte iubit de regele său, împăratul perşilor. Dar înşelându-se cu toate binefacerile şi cinstirile regelui, când a pornit acesta război împotriva creştinilor, Iacob a căzut de la credinţa în Hristos şi a adus jertfe idolilor. Mama şi soţia lui s-au îndepărtat de el, arătându-i, prin scrisori, greul păcat pe care-l săvârşeşte, că a ales mai mult dragostea împăratului decât dragostea lui Hristos şi că a ales osânda ruşinii veşnice pentru o slavă trecătoare. Pentru aceste cuvinte, umilindu-se cu sufletul, Sfântul Iacob s-a depărtat de păgânism şi şi-a plâns păcatul. Deci, venind înaintea împăratului, şi-a mărturisit credinţa în Hristos. Împăratul, mâniindu-se pe el, a poruncit să i se taie fiecare încheietură a trupului, una câte una. Astfel, Sfântul Mare Mucenic Iacob Persul a primit cununa muceniciei.
(Pr. George Aniculoaie)