Sfântul Ierarh Tarasie, Patriarhul Constantinopolului; Sfinţii Mucenici Alexandru şi Ipatie

Sfântul Tarasie (†806) s-a născut la Constantinopol, din părinţii Gheorghe şi Eucratia. Urmând pilda tatălui său, Tarasie a ajuns la dregătoria de sfetnic împărătesc, deşi trăia în taină o viaţă de adâncă evlavie. În acea vreme, Biserica lui Hristos era tulburată de erezia iconoclastă, iar ochii tuturor erau îndreptaţi spre Sfântul Tarasie pentru slujirea de patriarh. Însăşi împărăteasa Irina (797-802) l-a îndemnat să accepte înalta slujire. Sfântul Tarasie a primit aceasta, dar cu un singur preţ: împărăţia Bizanţului să adune într-un sinod pe toată lumea, pe solii întregii creştinătăţi, aşa încât să se refacă unitatea de credinţă. Împărăteasa Irina a primit acest sfat, iar Sfântul Tarasie a fost sfinţit Patriarh al Constantinopolului şi a fost convocat astfel cel de-al 7-lea Sinod Ecumenic de la Niceea, în anul 787. La sinod, erezia iconoclastă a fost osândită, iar dreapta credinţă statornicită, şi anume aceea că cinstirea icoanei nu merge la icoana însăşi, ci la chipul înfăţişat pe ea. Deci, cârmuind Biserica lui Hristos timp de 22 de ani, Sfântul Tarasie s-a mutat în pace la Domnul.