„Sfântul Ilie a stat împotriva idolilor“

Părintele Dionisie Ignat, duhovnicul Mănăstirii "Sfântul Prooroc Ilie" de la Albac, judeţul Alba, unde se nevoieşte o obşte de maici, ne-a vorbit despre cum trebuie să îl cinstească dreptmăritorii creştini pe Sfântul Ilie. Hramul mănăstirii a fost ales în 1992 de Înalt Preasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, pe atunci Arhiepiscop al Alba Iuliei.

- Cum aţi simţit ajutorul şi mijlocirea Sfântului Prooroc Ilie pentru ceea ce faceţi aici? În primul rând, noi ne bucurăm că Înalt Preasfinţitul s-a gândit să-i pună hramul acesta (n.r. - mănăstirii). Una dintre cererile de sponsorizare pe care le-am făcut unor firme suna cam aşa: "După cum în Vechiul Testament Proorocul Ilie a înmulţit făina şi uleiul în casa unei femei văduve, aşa nădăjduim că, ajutând Mănăstirea "Sfântul Ilie", Sfântul Ilie va ajuta şi firma dumneavoastră să sporească şi va înmulţi tot venitul şi tot profitul. Dacă dimineaţa a venit un sărac şi a dat un kilogram de făină şi un kilogram de ulei, până seara am avut zece kilograme de făină şi zece kilograme de ulei. Sfântul Ilie, cum zice la Scriptură, nu că-ţi înmulţeşte de două ori, ci cu măsură îndesată şi clătinată de dă pe-afară. Aşa ajută Sfântul Ilie şi, de fapt, el e una dintre personalităţile cele mai puternice ale Vechiului Testament şi un îndârjit luptător împotriva idolatriei din vremea aceea. Iar felul în care Sfântul Ilie vedem că lucrează în viaţa noastră câteodată este vădit, chiar se vede, altădată este ascuns, aşa cum Proorocul Ilie uneori lucra în văz şi mustra şi critica în faţă, altădată trebuia să stea ascuns şi să lucreze prin rugăciune şi să aştepte ajutorul lui Dumnezeu. Numele Proorocului Ilie, Eliah, se traduce din limba ebraică "Domnul este Dumnezeul meu". Asta voia să transmită Proorocul Ilie prin toată viaţa şi prin toată lupta lui, că unul este Domnul Dumnezeu adevărat, nu sunt mai mulţi dumnezei". - Ce minuni a făcut Sfântul Prooroc Ilie în timpul vieţii sale? Poate una dintre cele mai cunoscute minuni este atunci când Sfântul Prooroc Ilie a trebuit să fugă din faţa reginei Izabela, pentru că o mustrase pentru faptul că l-a omorât pe Nabot, căruia i-a luat viaţa. Proorocul Ilie ajunge la Sarepta Sidonului, unde era vreme de foamete, de secetă şi acolo, în casa unei femei păgâne, este primit. A fost izgonit de ai lui şi este primit de nişte păgâni, găzduit în casa acestei femei. Ea a recunoscut în acest străin de neamul ei şi de religia ei pe omul lui Dumnezeu. Şi când îţi stă în faţă un om al lui Dumnezeu, chiar împietrit să fii, aşa, recunoşti. De multe ori mi-am pus problema, oare căpeteniile fariseilor ştiau cine este Hristos? Da, ştiau! Tocmai de aceea l-au şi omorât, pentru că nu împlinea scopurile lor, dar ei ştiau cu adevărat cine este Hristos. Aşa ştia şi Ahab, ştia şi Izabela, şi de-a lungul timpului s-au mai ivit prooroci şi oameni purtători ai duhului lui Ilie, despre care conducătorii ştiau cine sunt, dar, pentru că îi deranja, au fost daţi la o parte. Când se întoarce în Israel, adună pe toţi proorocii mincinoşi, proorocii lui Baal, şi îi pune să facă un jertfelnic pe un munte, şi face şi el un jertfelnic, şi adună tot poporul, şi spune: "Dacă Domnul este Dumnezeu, să vedem la care dintre noi aprinde jertfa". Şi s-au tot rugat acei prooroci mincinoşi şi nu a căutat Dumnezeu spre ei. Proorocul Ilie mai şi făcea glume pe seama lor zicând: strigaţi mai tare că poate doarme. Ştia că ei nu se roagă la un Dumnezeu şi n-are cum să îi audă. Dar în momentul în care el s-a rugat, atunci a ars şi jertfa, şi lemnele, şi ceea ce a impresionat mai mult e că a ars şi apa. Este cunoscută şi minunea învierii fiului acelei femei văduve. Sfântul Prooroc Ilie nu a murit, el a fost răpit într-un car de foc la cer, cum descrie Sfânta Scriptură şi va fi Înaintemergător al celei de-a doua veniri a lui Hristos. - Cum ar trebui să-l cinstească credincioşii pe Sfântul Prooroc Ilie? Odată a venit cineva şi m-a întreabat "daâ nu aveţi moaştele Sfântului Ilie?!" Zic, deocamdată nu le avem pentru că nu a murit. Eu cred că trebuie să-l cinstim pe Sfântul Ilie aşa cum cinstim orice sfânt care este prăznuit în calendar. Spre deosebire de sfinţii locali, Sfântul Prooroc Ilie este un sfânt universal şi este prăznuit de toate popoarele creştine. Ar trebui prăznuit, bineînţeles, în primul rând, cu mersul la biserică, pentru că în felul acesta îmi pot arăta cinstirea faţă de Dumnezeu, în primul rând, dar şi cinstirea faţă de sfânt. Odată le explicam oamenilor, zic uitaţi cum este pictată biserica, noi toţi stăm aici, în mijloc, ca într-o arenă, ca într-un stadion, şi sfinţii sunt pe margine, ca şi cum ar fi în tribună. Deci ei au biruit, ei sunt sus în cer şi fac galerie cumva şi spun: "Haideţi, luptaţi-vă, noi am biruit, suntem vii, nu suntem morţi". Când mă uit în biserică şi-l văd pe Proorocul Ilie, ştiu că el a stat împotriva idolilor, a avut curaj să vorbească pe faţă şi să mustre pe faţă. Sfântul Ilie a postit, ne-a arătat felul în care Dumnezeu se descoperă omului, nu în fulgere, nu în trăsnete, nu în cutremure, ci în adiere de vânt uşor, cum i s-a arătat acolo, în peştera din Horeb. Sfântul Ilie nu te trăsneşte dacă lucri în ziua aceea, dar în "Acatistul Sfântului Ilie" zice: "Tu eşti cel ce pedepseşti pe cei ce nu cinstesc zilele de sărbătoare". Ziua de sărbătoare este o zi de bucurie, ne bucurăm pentru faptul că avem aşa un sfânt care poate să mijlocească. Cine ne opreşte să nu ne rugăm Sfântului Ilie să înmulţească pâinea? În zile de criză, dacă vrem să avem spor în casă, să ne rugăm Sfântului Ilie. Pentru o rugăciune, cât de mică, din toată inima şi cu credinţă că sfântul ne ajută, Sfântul Ilie ajută. Eu asta pot să o spun din experienţă, că am văzut cu ochii mei aici minuni ale sfântului. Îl cinstim cu mersul la Sfânta Liturghie şi citindu-i Acatistul în ziua respectivă sau gândindu­ne în ziua aceea. Se poate arăta cinstirea şi altfel, prin fapte, făcând milostenie în ziua respectivă, fiecare după credinţa şi după puterea lui.