„Sfântul Ioan Botezătorul este învățător, rugător și îndreptător al vieții oamenilor”

Tăierea capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, ultimul mare popas duhovnicesc al anului bisericesc, a fost marcată prin slujire și solemnitate liturgică la Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală. La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învățătură despre viața, lucrarea și cinstirea Înaintemergătorului Domnului, al cărui sfârșit pământesc se pomenește la data de 29 august.

În debutul cuvântului său, Părintele Patriarh Daniel a evidențiat modul în care Sfântul Ioan Botezătorul este cinstit în Biserica Ortodoxă. 

„Înaintemergătorul Domnului are șase zile de pomenire, dintre care trei sunt înscrise cu roșu în calendar: la 7 ianuarie serbăm Soborul Sfântului Ioan Botezătorul; în 24 iunie prăznuim Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, iar în 29 august pomenim Tăierea capului, adică sfârșitul vieții pământești a Sfântului Ioan. Pe lângă aceste trei sărbători înscrise cu roșu în calendar, mai sunt încă trei zile de pomenire: în 23 septembrie pomenim Zămislirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul; în 24 februarie pomenim Întâia și a doua aflare a capului său, iar în 25 mai pomenim A treia și ultima aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul. Faptul că șase zile din an, precum și fiecare zi de marți sunt dedicate pomenirii Sfântului Ioan Botezătorul arată cât de mare este el în conștiința și evlavia Bisericii Ortodoxe, confirmând astfel ceea ce Domnul Însuși a spus despre el, anume că este cel mai mare om născut din femeie. Sfântul Ioan este ultimul dintre prorocii Vechiului Testament, dar și cel care face legătura cu Noul Testament. Este pomenit de Biserica Ortodoxă cu numele Sfântul și slăvitul Proroc, Înaintemergătorul și Botezătorul Ioan. Ca Înaintemergător al venirii Domnului Iisus, el este cel pe care prorocul Isaia l-a numit glasul care strigă: «În pustiu pregătiți calea Domnului, drepte faceţi în loc neumblat cărările Dumnezeului nostru» (Isaia 40, 3). Iar prorocul Maleahi îl înfățișează ca pe un înger, spunând: «Iată, Eu trimit pe îngerul Meu şi va găti calea înaintea feţei Mele» (Maleahi 3, 1). El este considerat ca un înger mărturisitor și înaintemergător. Deoarece Sfântul Ioan Botezătorul este deosebit de iubit în Biserică, icoana sa este așezată pe iconostas, chiar după cea a Maicii Domnului, iar în icoana Judecății de Apoi, Deisis, Maica Domnului stă în dreapta lui Hristos, Dreptul Judecător, iar Sfântul Ioan Botezătorul stă în stânga Lui, mijlocind pentru mântuirea celor care s-au pocăit, dar n-au mai avut timp să arate în viață faptele lor de pocăință”, a explicat Preafericirea Sa. 

În continuare, Patriarhul României a relatat pe scurt viața și activitatea Înaintemergătorului Domnului, arătând că acesta era un mare ascet și postitor care, de la vârsta de 30 de ani, a început să predice în pustia Iordanului, chemându-i la pocăință pe toți locuitorii Țării Sfinte și botezându-i în râul Iordan. 

„În mod deosebit, el a fost Botezătorul Domnului Iisus Hristos, pe Care L-a prezentat mulțimilor la râul Iordan ca fiind Mesia, Fiul lui Dumnezeu. Sfântul Ioan predica oamenilor pocăința, care înseamnă schimbarea modului de a gândi și de a viețui. (...) Sfântul Ioan avea o predică morală de îndreptare spirituală și socială a oamenilor. Sfârșitul vieții sale a fost cauzat de faptul că el l-a mustrat adesea în public pe regele Irod Antipa, care era unul dintre tetrarhi, adică unul din cei patru regi ai Israelului care au domnit după moartea lui Irod cel Mare. Acesta a domnit în provinciile Galileea și Pereea. A fost un om pătimaș din punct de vedere moral. Și-a alungat propria soție din casă și a adus-o în locul ei pe soția fratelui său, Filip, care era și el tetrarh în partea de nord a Israelului. Astfel, soția regelui Filip, Irodiada, a venit împreună cu fiica sa, Salomeea, în palatul regelui Irod Antipa. De aceea, Sfântul Ioan Botezătorul îl mustra pe rege, zicând: «Nu-ţi este îngăduit să o ţii pe soția fratelui tău» (Marcu 6, 18). Din acest motiv, Irodiada îl ura pe Ioan și căuta să îl omoare, însă regele Irod Antipa se temea de popor, fiindcă Ioan era considerat un bărbat sfânt și drept. Într-o zi, în cetatea Maherus, Irod și-a serbat ziua de naștere, făcând un mare ospăț. La acea petrecere a dansat atât de frumos Salomeea, fiica Irodiadei, încât regele, amețit de băutură și plin de gânduri de desfrânare, a spus că îi oferă dansatoarei orice dorește. Irodiada a sfătuit-o să ceară pe tipsie capul Sfântului Ioan Botezătorul. Pentru că regele n-a putut să își încalce jurământul, el a trimis un paznic să îi taie capul Sfântului Ioan. Așa s-a sfârșit viața pământească a Sfântului Ioan ­Botezătorul, la vârsta de 32 de ani”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. 

În încheiere, Preafericirea Sa a subliniat rolul deosebit pe care marele proroc l-a avut atât în viețile celor pe care i-a chemat la pocăință, cât și în viețile celor care îl cheamă în rugăciune: „Din viața sa, Biserica a reținut că Sfântul Ioan Botezătorul este, în primul rând, un dascăl al pocăinței. În al doilea rând, Sfântul Ioan este un dascăl al rugăciunii, al postului și al milosteniei. În al treilea rând, este un om al dreptății: îi mustră pe cei care sunt călcători de lege, dar îi apără pe cei asupriți, săraci și marginalizați. Sfântul Ioan Botezătorul este, în același timp, învățător, rugător și îndreptător al vieții oamenilor. De aceea, Biserica i-a închinat șase zile de pomenire. Această zi de pomenire, a Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, este însoțită de post aspru. În orice zi ar cădea sărbătoarea aceasta, chiar și duminica, se mănâncă de post, nu de dulce, pentru că Biserica a hotărât să atragă atenția că mâncarea prea multă și beția amețitoare pot duce la crimă, la decădere morală și la nedreptate. Mulți conducători de popoare care au devenit robiți de patima beției sau a desfrânării au luat hotărâri pripite și nedrepte și au vărsat sânge nevinovat. În mod deosebit, Sfântul Ioan ne învață că trebuie păstrată unitatea familiei, mai precis fidelitatea între soț și soție, printr-o viață cumpătată. În concluzie, Sfântul Ioan Botezătorul este, pentru creștini, dascăl al pocăinței, al rugăciunii și al înfrânării, al unității familiei, demnității umane și dreptății sociale”.