Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, cinstit de bănățeni

De sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, numeroase locașuri de cult și-au sărbătorit hramul. Cu acest prilej au fost oficiate slujbe la care au participat numeroși credincioși, împărtășindu-se cu Sfintele Taine.

Mănăstirea Morisena din comuna Cenad, județul Timiș, a îmbrăcat sâmbătă, 24 iunie, straie de sărbătoare, cinstindu-l pe Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, ocrotitorul spiritual.

Slujbele închinate Înaintemergătorului Domnului au început în ajun, când a avut loc slujba Privegherii, în cadrul căreia au fost oficiate Vecernia unită cu Litia şi Utrenia. În ziua sărbătorii, în mijlocul obștii monahale și al pelerinilor veniți din satele și orașele aflate în proximitatea mănăstirii, a fost prezent și Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului. Chiriarhul, împreună cu un sobor de preoți și diaconi din Mitropolia Banatului, a săvârșit, în paraclisul de vară al mănăstirii, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. La final, Înaltpreasfinția Sa a rostit un cuvânt de învățătură, în cadrul căruia a evidențiat rolul deosebit al Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, „făclia” Legii Vechi, în lucrarea soteriologică a Mântuitorului Iisus Hristos. Răspunsurile liturgice au fost date antifonic de către Grupul psaltic „Sfântul Ioan Damaschin” al studenţilor de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad și corul Parohiei Saravale.

Istoricul mănăstirii ne spune că în lucrarea hagiografică „Legenda Sfântului Gerard”, cel mai important izvor istoric scris, reiese că monahul benedictin italian Gerardo (n. aprox. 980 – d. 1046, ajuns episcop de Cenad 1030-1046), venind în cetatea de pe Mureș - Morisena (Cenadul de astăzi) - găsește în mănăstirea cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, ridicată în anul 1002 de principele bănățean Ahtum (Ohtum), călugări „greci”, de religie ortodoxă. La o mie de ani după ce Ahtum ridica la Cenad mănăstirea, la iniţiativa protopopului Gheorghe Sutac din Sânnicolau Mare şi a preotului Gheorghe Covaci, în anul 2003, cu binecuvântarea Înalt­prea­sfin­țitului Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului, se va pune piatra de temelie a unei mănăstiri ortodoxe, care va purta tot hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”.

Hramul Catedralei istorice a Aradului

Cu binecuvântarea Înalt­preasfințitului Arhiepiscop Timotei, în zilele de 23 și 24 iunie, la Parohia Arad-Centru s-a desfășurat un program de slujbe, prilejuit de hramul bisericii, „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”. În ajunul sărbătorii a fost săvârşită slujba Privegherii. La sfârșitul Privegherii a avut loc o procesiune în jurul catedralei cu icoana hramului și cu o părticică din moaștele Sfântului Ioan Botezătorul, aflate în vistieria catedralei. În dimineața zilei sărbătorii au fost săvârşite Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul și slujba Ceasurilor. În continuare, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Timotei, împreună cu soborul preoților și diaconilor Catedralei Vechi, a săvârșit Sfânta Liturghie. Răspunsurile liturgice au fost date de cântăreţii stranei Catedralei Vechi, precum și de corul de tineret al parohiei, condus de conf. dr. Mircea Buta. Cuvântul de învăţătură al ierarhului arădean a fost intitulat „Puterea cuvântului dumnezeiesc” cea pururea biruitoare în împlinirea planului mântuirii, după cum arată şi istoria hramurilor celor două biserici catedrale arădene – „Sfânta Treime” şi „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” – sărbătorite într-un însemnat răstimp liturgic. Textele biblice ale zilei, legând Vechiul şi Noul Testament, dau a înţelege unitatea în timp şi spaţiu a evenimentelor care punctează strădaniile credincioşilor în vederea întemeierii Împărăţiei lui Dumnezeu pe pământ. Stejarul lui Mamvri cu Patriarhul Avraam, dar şi Templul din Ierusalim cu preotul Zaharia evidenţiază împlinirea făgăduinţelor divine prin rugăciunea stăruitoare a celor care îşi pun nădejdea în Dumnezeu. Biserica şi Familia, ţara şi neamul propăşesc prin cei vrednici care sunt pilde prin credinţă şi fapte, precum sfinţii pomeniţi în această zi - Ioan Botezătorul, Ioan cel Nou de la Suceava şi Ierarh Niceta de Remesiana - ca şi cei dimpreună cu dânşii, a amintit Înaltprea­sfinţia Sa. La finalul Sfintei Liturghii, chiriarhul a sfințit racla care va adăposti moaștele Sfântului Ioan Botezătorul. Îndată după aceasta a fost oficiat Parastasul pentru ctitorii, slujitorii și binefăcătorii Catedralei Vechi. La sfârșitul slujbei, preacucernicul părinte Traian-Ioan Micoroi, parohul Catedralei Vechi, a mul­țumit Înaltpreasfinției Sale, slujitorilor și credincioșilor, precum și celor care s-au ostenit pentru organizarea hramului.

Tradiție și mărturisire la Mănăstirea Poiana Mărului

Mii de oameni și-au îndreptat pașii sâmbătă, 24 iunie, să fie în comuniune cu obștea monahală de la Mănăstirea Poiana Mărului, de ziua hramului. Credin­cioșii veniți din Episcopia Caran­sebeșului, dar și din eparhiile învecinate, au participat la Sfânta Liturghie oficiată în Altarul de vară de către Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caranse­beșului, înconjurat de un numeros sobor de preoți și diaconi. Sfânta slujbă a fost înfrumu­sețată prin cântarea la strană oferită de Corala „Contrast” din Timișoara.

Sărbătoarea a început din ajun, când un sobor de preoți a purtat în procesiune icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, ce datează din anul 1520 și care se păstrează la Parohia Măru, aceasta fiind adusă până sus la mănăstire în sunetul cântărilor de cinstire a Sfintei Fecioare. Acest an este al 10-lea de când tradiția procesiunii cu icoana Maicii Domnului de la Măru este adusă în ajunul hramului așezământului monahal din poiană spre închinare și cinstire.

După ce a fost întâmpinată de obștea monahală și de cre­dincioși, icoana a fost pusă în sfântul locaș al mănăstirii, unde a fost lăsată spre închinare pe parcursul slujbei Vecerniei cu Litie, al Utreniei, Acatistului Sfântului Ioan Botezătorul și al rugăciunilor de dezlegare. De asemenea, toți cre­din­cioșii și pelerinii care au participat la Sfânta Liturghie din ziua hramului s-au putut ruga Maicii Domnului închinându-se la icoana pictată în Sfântul Munte Athos cu aproape 500 de ani în urmă. Tuturor celor care au călcat pragul Mănăstirii Poiana Mărului de ziua hramului, obștea monahală le-a oferit și o gustare.

„Îi mulțumim Maicii Domnului căci astăzi ne-a însoțit cu rugăciunile ei și toți ne-am închinat uneia dintre cele mai vechi icoane din eparhia noastră, o preafrumoasă icoană din prima jumătate a secolului al 16-lea. Așadar, în anul omagial al sfintelor icoane participăm din nou la o procesiune cu o icoană făcătoare de minuni și în același timp ne aducem aminte de toți apărătorii și mărturisitorii dreptei credințe din timpul regimului comunist, dar trebuie să avem în vedere și mărturisirea pe care a făcut-o Sfântul Ioan Botezătorul, curajul mărturisirii, primejdia mărturisirii, plata mărturisirii, dar și răsplata mărturisirii, pentru că Însuși Mântuitorul l-a numit pe Sfântul Ioan îngerul Domnului care a pregătit calea Lui și l-a numit cel mai mare om născut din femeie. Aceasta este plata pe care a primit-o Botezătorul Domnului pentru mărturisirea și osteneala sa”, a subliniat Preasfințitul Părinte Lucian.

Situată în frumosul peisaj bănăţean din staţiunea Poiana Mărului, această mănăstire a luat fiinţă la iniţiativa preotului paroh Dorel Fercea şi a credincioşilor din Parohia Măru, înainte de Revoluţia din 1989. Actualmente osteneala vieţuitoarelor se îndreaptă spre definitivarea lucrărilor de amenajare a ansamblului monahal și peisagistic, precum și a atelierelor de pictură, broderie și croitorie.