Sfântul Sfinţit Mucenic Mochie preotul; Sfântul Ierarh Metodie şi Sfântul Cuvios Chiril, luminătorii slavilor

Sfântul Mochie a trăit pe vremea împăratului Diocleţian (284-305) şi era din Roma. Fiind preot al bisericii din cetatea Amfipoli, se nevoia, învăţând şi propovăduind păgânilor Evanghelia lui Hristos. Dându-se poruncă tuturor să a­du­­că jertfe zeului Dionisos, mulţi fugeau în ascunzători, de frica persecuţiilor. Sfântul Mochie s-a hotărât să înfrunte orice primej­die. În ziua hotărâtă pentru a­­­du­­cerea jertfelor, Mochie a mers în capiştea idolilor şi, ri­di­când glas, a răsturnat altarul lui Dio­ni­sos, cu tot ce era pe el. Dre­­gă­torul cetăţii, aflând că Mo­chie este preot creştin, a po­­run­cit să fie chinuit. După ce i-au strujit tot corpul, l-au aruncat în mijlocul focului, dar el a rămas nevătă­mat. A stat după aceea multă vreme în temniţă până când un alt dregător, Maxim, l-a scos de acolo şi l-a îndemnat să se le­pede de Hristos. Sfântul Mochie a rămas însă tare în credinţă şi pentru aceasta i s-a tăiat capul.