Sfaturi pentru depăşirea asteniilor de primăvară

În cazurile mai grave, bolnavul prezintă stări de nervozitate, irascibilitate, nelinişte, tulburări psihice, cu senzaţie de frică, depresie psihică acută, apatie, slăbirea memoriei, tremurături ale membrelor şi capului.

Multe persoane ies din iarnă cu organismul slăbit din cauza alimentaţiei predominant cu produse din carne şi a consumului insuficient de vitamine şi minerale, a declarat dr. Irina Ungureanu de la Centrul de Diagnostic şi Tratament „Victor Babeş“.

Potrivit acesteia, multe persoane mai sensibile şi anemice manifestă o stare generală anormală, cu semne de astenie fizică şi nervoasă.

„Avitaminozele sunt frecvent responsabile de declanşarea asteniilor de primăvară. Pe lângă acestea intervin unii factori interni, cum ar fi complexul de boli infecţioase cronice, hepatobiliare, intoxicaţii ale sângelui, parazitoze, boli neurologice şi diferite afecţiuni maligne. Ca factori externi agresivi, cu rol în declanşarea asteniei, pot fi menţionaţi: diferenţele mari de temperatură la trecerea de la iarnă la primăvară, suprasolicitările nervoase la început de sezon, aerul viciat din locuinţe insuficient aerisite în timpul iernii, lumina redusă din case, poluarea, precum şi eforturile fizice sau intelectuale la nivele care depăşesc posibilităţile individuale de rezistenţă şi de acomodare“, a spus medicul.

Simptomele caracteristice asteniei sunt: insomnia şi somnul agitat superficial şi cu vise urâte, din care persoana se trezeşte dimineaţa foarte devreme, mai obosită decât la culcare. Oboseala persistă toată ziua fără să dispară prin repaus obişnuit, a arătat dr. Irina Ungureanu.

„Mulţi elevi, studenţi şi angajaţi simt o stare generală de slăbiciune, moleşeală, reducerea capacităţii de concentrare şi somnolenţă. Treptat, apar dureri de cap, aproape permanente, cu localizări occipitale şi frontale mai accentuate dimineaţa. Bolnavul prezintă stări de nervozitate, irascibilitate, nelinişte, tulburări psihice, cu senzaţie de frică, depresie psihică acută, apatie, slăbirea memoriei, uneori tremurături ale membrelor şi capului“, a subliniat dr. Irina Ungureanu.

Medicul recomandă consumul zilnic a 8-12 tije crude de la florile de păpădie, care asigură o bună protecţie împotriva dezechilibrelor psihice şi glandulare. Se poate folosi şi tinctură din rădăcini de păpădie (15-20 de picături de 2-3 ori pe zi, diluate în 100 mililitri de apă), care este un aromatic amar cu efecte revigorante. „Cu efecte foarte bune este indicat un amestec din flori de tei, sunătoare, cimbrişor, şovârv, salvie şi talpa gâştei din care se prepară o infuzie, consumând zilnic câte două ceaiuri calde între mese şi unul la culcare, timp de trei săptămâni“, a mai recomandat dr. Ungureanu.

Potrivit specialistului, în această perioadă este foarte indicat şi consumul de multe legume şi fructe, salate de crudităţi din urzici, spanac, pătrunjel verde, usturoi şi sucuri de legume.

„O reţetă combinată cu sucuri de legume şi fructe, valoroase pentru proprietăţile tonice vitaminice şi răcoritoare constă din: 2-3 morcovi, o lămâie, o portocală, 3-4 mere, 10 grame drojdie de bere şi o lingură miere de albine, care se consumă pe parcursul zilei. Efecte deosebit de bune are şi vinul tonic, obţinut din amestec de sirop de afine, coacăze negre şi cătină albă, la care se adaugă tinctură de genţiană, în 500 ml vin. Evident, nu trebuie neglijat nici programul ordonat de odihnă, mesele la ore fixe sau plimbările în aer liber“, a adăugat dr. Ungureanu.