Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia, ocrotitori ai Mănăstirii Antim

În fiecare an, când săvârşim pomenirea celor 40 de Mucenici din Sevastia Armeniei, Mănăstirea Antim este în haină de sărbătoare, pentru că păstrează în racla din biserica principală o părticică din moaştele unuia din aceşti mucenici. Anul acesta, când pomenirea acestor martiri coincide cu Duminica Ortodoxiei, slujbele vor avea un fast deosebit, începând cu procesiunea în curtea aşezământului, unde este şi crucea-troiţă închinată eroilor anticomunişti.

Mănăstirea Antim din Capitală este astăzi un centru spiritual şi cultural vizitat de pelerini, teologi şi oameni iubitori de frumos şi cultură din întreaga ţară. În complexul monahal, care a împlinit deja trei veacuri de existenţă, se află Biblioteca Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, un muzeu foarte bogat, care păstrează mai ales obiecte şi cărţi legate de activitatea întemeietorului acestui aşezământ, Sfântul Mitropolit Antim Ivireanul, dar şi capela unde se pregătea odinioară şi se sfinţea Sfântul şi Marele Mir în Biserica Ortodoxă Română.

De la finele veacului al XIX-lea, mănăstirea a primit în dar de la Patriarhul Nicodim al Ierusalimului mai multe părticele de moaşte ale unor martiri. Moaştele Sfinţilor 40 de Mucenici sunt la mănăstire cam din aceeaşi perioadă şi astăzi sunt încastrate într-o frumoasă raclă din argint, alături de părticele din moaştele Sfântului Ermoghen, Sfintei Paraschevi, Sfintei Agata, Sfântului Irodion de la Lainici, Sfântului Neofit şi Sfântului Acachie. Racla a fost făcută special în 2016, la împlinirea a trei secole de la martirajul întemeietorului mănăstirii.

Pregătiri pentru proclamarea canonizării Cuviosului Sofian

Părintele stareţ Vicenţiu Oboroceanu este ocupat anul acesta cu înfrumuseţarea în chip deosebit a aşezământului în vederea proclamării oficiale a canonizării Sfântului Cuvios Mărturisitor Sofian, cu dată de pomenire în 16 septembrie. Am ajuns pentru reportaj la final de februarie, când încă era ger şi zăpadă în oraş, iar Preacuvioşia Sa alerga de la un birou la altul pentru a pune la punct dosarele şi detaliile legate de renovări, înfrumuseţări şi dotări ale imobilelor mănăstireşti. Ne-a spus că mănăstirea e firesc să fie frumoasă cu ocazia acestei noi sărbători şi să rămână aşa pentru o perioadă mai mare de acum încolo, după lucrările din acest an. Lucrările preconizate vor dura câteva luni, dar vor facilita frumuseţea praznicului din această toamnă, când se vor aduna ucenici şi credincioşi care au auzit de Cuviosul Sofian, pentru a-l ruga să le mijlocească mântuirea în faţa Tronului Preasfintei Treimi.

Am vorbit şi cu părintele Chiril Lovin, cel care se ocupa de rânduiala slujbelor mănăstireşti, care ne spunea că în fiecare an, dar mai ales anul acesta, în seara zilei de 8 martie, înainte de slujba Privegherii, există o mare bucurie la săvârşirea procesiunii cu racla în jurul bisericii și participarea atât a vieţuitorilor din obște, cât și a pelerinilor la slujbe: în ziua hramului - Acatistul celor 40 de Mucenici, Ceasurile şi Dumnezeiasca Liturghie; la finalul slujbei, în pridvor, pentru că ziua de 9 martie este dedicată eroilor români anticomunişti, săvârşirea Trisaghionului pentru pomenirea acestora. De altfel, troiţa din curtea mănăstirii este închinată anume lor, precum şi icoana Rugului Aprins din biserică, la care se închinau membrii mişcării de rugăciune cu acelaşi nume, care au fost oprimaţi şi închişi de reprezentanţii regimului comunist-ateu.

Mucenicii şi mărturisitorii care le-au urmat pilda

Biserica Mănăstirii Antim a fost închinată de întemeietorul ei, Sfântul Mitropolit Antim Ivireanul, Tuturor Sfinţilor, pomeniţi în Ortodoxie în cea de-a doua duminică după praznicul Pogorârii Sfântului Duh. În noaptea când Sfântul Antim a visat porunca de a zidi acest aşezământ se săvârşea pomenirea Sfintei Muceniţe Agata, fapt care leagă mănăstirea şi de această sfântă, o părticică din moaştele căreia se află, de asemenea, în racla din biserică, după cum ne-a subliniat părintele Chiril Lovin. Este cunoscută și frumoasa icoană în mozaic a sfintei care se află în pridvor.

Mişcarea Rugul Aprins, având în centru icoana Maicii Domnului - a însemnat o revigorare a vieţii spirituale în mănăstirea din centrul Bucureştilor, dar şi un nefericit prilej de mărturisire, cu preţul libertăţii şi chiar al vieţii pentru unii creştini ortodocşi care au făcut parte din aceasta. Crucea-troiţă din curtea aşezământului aminteşte de sacrificiile mărturisitorilor şi eroilor anticomunişti de la noi din ţară, iar procesiunea din data de 9 martie, zi de sărbătoare a lor, cu pomenire specială la Antim, evocă o dată în plus curajul şi tăria credinţei manifestate de acești vrednici înaintași ai noștri.

Părinţii slujitori ai Mănăstirii Antim se rânduiesc zilnic pentru slujbele în biserică şi ascultările gospodăreşti necesare funcţionării bisericii, pangarului amenajat în clădirea de lângă sfântul lăcaş. Monahii nu uită nici trapeza unde sunt preparate bucate spre a le oferi celor nevoiaşi, semeni de care frumoasa obște din centrul celui mai mare oraș din țară se îngrijeşte, după voința testamentară a Sfântului Antim.