Sfinţii Cuvioşi Iosif Imnograful, Gheorghe din Maleon şi Zosima

Sfântul Cuvios Iosif (†886) s-a născut în Sicilia din părinţi dreptcredincioşi, Plotin şi Agata. Căzând patria sa, Sicilia, în mâinile arabilor, a plecat împreună cu părinţii lui în Grecia şi s-a aşezat în Peloponez, apoi în Tesalonic. Tânărul Iosif, având nevoie de linişte şi de învăţătură, a intrat în Mănăstirea Latomos, făcându-se călugăr, ducând acolo o viaţă de mare asprime. A avut fericirea de a fi ucenicul Sfântului Grigorie Decapolitul, din îndemnul căruia Cuviosul Iosif a plecat la Roma pentru a vesti că la Bizanţ a început din nou lupta împotriva sfintelor icoane. Nu a ajuns la Roma, deoarece corabia cu care călătorea a căzut în mâinile arabilor, care l-au dus în insula Creta, unde l-au ţinut închis 6 ani. După ce a fost eliberat, cuviosul s-a retras într-un schit unde a început a alcătui cântări, imne şi canoane bisericeşti. A fost surghiunit în Herson pentru că a avut curajul să mărturisească cinstirea sfintelor icoane.