Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, cinstiţi în Transilvania
La sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și mama sa, Elena, numeroase aşezăminte bisericeşti monahale şi parohiale şi-au sărbătorit hramul. Cu această ocazie, credincioşii au fost îndemnaţi de ierarhi să urmeze modelul de credinţă al acestor sfinţi care i-a unit pe toţi creştinii sub semnul victorios al Crucii.
Mănăstirea din localitatea bistrițeană Dobric, judeţul Bistriţa Năsăud, a sărbătorit sâmbătă, 21 mai, hramul Sfinților Împărați Constantin și mama sa, Elena. Sfânta Liturghie a fost oficiată și în acest an pe altarul de vară de Înaltpreasfințitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, alături de un numeros sobor de preoți și diaconi, în prezența obștii monahale și a mii de credincioși.
În cuvântul de învăţătură, IPS Mitropolit Andrei, a subliniat actualitatea modelului oferit de Sfinţii Împăraţi Consantin şi mama sa Elena pentru societatea de astăzi: „Crucea Domnului Iisus Hristos este identitatea noastră. Este identitatea Europei. Le predicăm şi celor care nu au înţeles, dar poate că vor înţelege, pentru că sub flamura Crucii, creştinătatea îşi găseşte unitatea. Creştinii noştri au multe pricesne cu Sfânta Cruce, iar în una din ele se zice aşa: «Bucură-te semn ceresc, Cruce steag împărătesc, Bucură-te armă sfântă, Bucură-te, lumea-ţi cântă». Creştinii adevăraţi, ca şi Sfântul Constantin sunt apostolii religiei iubirii. Le spun şi altora: oameni buni, nu este altă cale, vă respectăm, dar aceasta este calea cea perfectă, noi suntem apostolii religiei iubirii, iar flamura sub care ne luptăm este Sfânta Cruce”.
În cadrul Sfintei Liturghii, credincioşii au putut asculta mai mult pricesne interpretate de cântăreţi de muzică populară şi de tinere îmbrăcate în costume tradiţionale.
Mănăstirea închinată „Sfântului Evanghelist Luca” și „Sfinților Împărați Constantin și Elena” de la Dobric a fost înființată, ca un mic schit, în anul 1992. Un an mai târziu a devenit mănăstire. Biserica mare, aflată în construcţie, are hramul „Adormirea Maici Domnului”. Mănăstirea deține o bisericuţă din lemn cu hramul „Sfântul Evanghelist Luca”, în stil maramureşean, dar și un paraclis, închinat Sfinților Împărați Constantin și Elena. În cadrul cadrul așezământului monahal funcţionează de câţiva ani şi căminul de bătrâni „Aurel şi Dudica Milea”. Aici sunt primite bătrâne, care sunt abandonate de familie, cu pensii foarte mici, iar mănăstirea, pe cheltuiala ei, le poartă de grijă. De asemenea, în prezent, se lucrează la construirea unei biblioteci, care va adăposti cele peste 40 de mii de volume din colecția mănăstirii.
Sfinţirea bisericii din Parohia Beiuș III
Preasfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei, a oficiat slujba de târnosire a bisericii noi cu hramurile „Acoperământul Maicii Domnului” și „Sfântul Apostol Andrei” din Parohia Beiuș III, Protopopiatul Beiuș, urmată de săvârşirea Sfintei Liturghii în biserica parohială, în sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi, în prezenţa oficialităților locale și centrale și a numeroşi credincioşi şi credincioase din cetatea românească a Beiușului. Cu acest prilej, PS Sofronie a așezat ca ocrotitori ai sfântului lăcaș și pe Sfinții Împărați Constantin şi mama sa Elena, prăznuiți în această zi.
Noua biserică parohială din Beiuș s-a construit între anii 2006-2015, fiind prima biserică de zid construită și sfințită în orașul Beiuș după 220 ani. Prin grija și jertfelnicia parohului Ioan Nat Balint, protopop onorar al Beiușului, cu ajutorul membrilor Consiliului și Comitetului parohial și sprijinul autorităților centrale și locale și al credincioșilor s-au realizat lucrările de ridicare a bisericii, tencuire interioară și exterioară, pavimentare cu granit, montarea iconostasului şi icoanelor precum şi a întregului mobilier din biserică. S-a făcut instalaţia electrică şi a fost introdusă încălzirea centrală cu apă geotermală. Între anii 2011-2015 biserica a fost pictată în interior, în tehnica frescă. Sfântul lăcaş a fost acoperit cu tablă zincată şi tencuit la exterior în terasit sculptat cu scene biblice.
În dimineața zilei de sâmbătă, 21 mai, PS Episcop Sofronie a fost întâmpinat de mulțime de copii și tineri înveșmântați în straie populare tradiționale din Țara Beiușului, de un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi, bărbaţi cu prapuri şi mulţime de credincioşi. A urmat slujba de târnosire a bisericii și săvârșirea Sfintei Liturghii arhierești pe altarul proaspăt sfințit.
Părintele Marian Vasile Popa, Protopopul Beiușului, Seghiștei și Șteiului, a dat citire actului de sfințire întocmit cu această ocazie, iar parohul Ioan Nat Balint a rostit un cuvânt de mulțumire în care a adus laudă Preasfintei Treimi pentru tot ajutorul oferit la ridicarea și înfrumusețarea noii biserici. A adresat, apoi, mulțumiri PS Sofronie pentru prezență, binecuvântare și multa purtare de grijă, iar oficialităților centrale și locale și tuturor binefăcătorilor și miluitorilor pentru sprijinul acordat.
În cuvântul festiv rostit la încheierea programului liturgic, PS Episcop Sofronie a felicitat pe paroh și pe credincioșii din Parohia Beiuș III pentru frumoasa realizare de ridicare și împodobire a noii bisericii, subliniind că târnosirea acestui sfânt lăcaș este un moment istoric, plin de semnificații, pentru urbea Beiușului, ce va rămâne în memoria tuturor celor prezenți ca o zi de mare sărbătoare, iar în cronica bisericească a orașului ca ziua în care, după 220 de ani, a fost sfințită o nouă biserică ortodoxă de zid în Beiuș.
Ierarhul a evocat momentele dificile din istoria poporului român din Transilvania, în secolele ce au trecut, când, sub stăpâniri străine de neam și credință, cu multă greutate românii dreptmăritori majoritari pe aceste meleaguri primeau aprobare din partea autorităților de a-și construi biserici din zid, fiind obligați a se ruga, veacuri de-a rândul, doar în smerite biserici de lemn. Abia după Mare Unire de la 1918 s-a început, cu sprijinul autorităților românești, importantul elan ctitoricesc de construire de sfinte lăcașuri de zid, oprit în timpul regimului comunist ateu. Iar acum, în vremuri de libertate, este o datorie și o necesitate, un semn al demnității și normalității, ca poporul român dreptcredincios să ridice biserici de zid, în stil tradițional ortodox, spre slava lui Dumnezeu și pomenirea înaintașilor apărători ai credinței strămoșești, adevărate cetăți de apărare și promovare a identității naționale românești și a credinței creștine ortodoxe.
Cu ocazia târnosirii bisericii, ierarhul a înmânat diplome de apreciere părintelui Ioan Nat Balint, Consiliului și Comitetului parohial, reprezentanților autorităților centrale și locale, dar și tuturor celor care au contribuit la ridicarea și înfrumusețarea noii biserici. Totodată, a făcut urări de ani mulți și binecuvântați dreptmăritorilor creștini care poartă numele Sfinților Mari Împărați, cei întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa Elena.
După săvârşirea sfintelor slujbe, pe parcursul întregii zile, toţi credincioşii ortodocşi prezenţi, bărbaţi şi femei, copii, tineri şi vârstnici, au avut posibilitatea să intre în Sfântul Altar, să se închine şi să sărute Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfânta Masă.
Sărbătoare la Dumbrăvioara, Mureş
Preasfințitul Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, a slujit la Schitul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din comuna Dumbrăviora județul Mureș, metoc al Mănăstirii Toplița din județul Harghita, înconjurat de un sobor de ieromonahi, preoți și diaconi. Răspunsurile la strană au fost date de corala „Anastasios” din Târgu Mureș.
În cuvântul de învățătură PS Episcop Andrei a spus: „Victoria Împăratului Constantin cel Mare a fost pusă sub semnul Sfintei Cruci imprimat pe steagurile de luptă cu inscripția «In hoc signo vinces» care înseamnă «Cu acest semn vei învinge», dat de Dumnezeu pe bolta cerului în amiaza mare. Din vremea Sfântului Constantin cel Mare avem noi praporii în Sfânta Biserică. Această victorie a decis definitiv eliberarea creștinismului de persecuția romană. Dacă am analiza activitatea Sfântului Constantin am deduce că politica lui religioasă a fost caracterizată prin trei fapte importante: Edictul de la Mediolan; mutarea capitalei Imperiului la Constantinopol (Istambulul de astăzi); convocarea primului Sinod Ecumenic de la Niceea – anul 325, unde au participat 318 Sfințiți Părinți și au alcătuit primele şapte articole din Simbolul de Credință.
Sfânta Elena, mama Împăratului Constantin cel Mare, s-a născut în anul 255 în Drepanum din Balcani, soția Împăratului Constanțiu Clor, tatăl Împăratului Constantin. În anul 312 a fost botezată și a susținut creștinismul. A făcut pelerinajul la Ierusalim unde a găsit lemnul Sfintei Cruci a Mântuitorului, ctitoră de locașuri sfinte la Ierusalim și Constantinopol. Trece la Domnul în ziua de 18 August 328 în Nicomidia, azi Izmit – Turcia. Ziua de pomenire 21 Mai la ortodocși și 18 august la catolici. Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt Sfinții prin excelență cinstiți întocmai cu Apostolii ai Sfintei noastre Ortodoxii”.
Zi de sărbătoare la Parohia Recea Mare, Sălaj
În ziua de prăznuire a Sfinților Împărați Constantin și Elena, Preasfințitul Petroniu, Episcopul Sălajului, a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica nouă din Parohia Recea Mare, Protopopiatul Șimleu Silvaniei. Alături de ierarh au slujit părinți consilieri de la Centrul Eparhial al Episcopiei Sălajului în frunte cu părintele vicar Ionuț Pop, protopopi de la cele trei protopopiate din eparhie și părinții apropiați ai acestei parohii, toți prezenți la invitația parohului Mihai Dobocan.
Pentru părintele Mihai Dobocan sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena este o sărbătoare deosebită întrucât în urmă cu 10 ani, în anul 2006, în această zi a primit sfânta taină a preoției. De asemenea, în anul 2015 părintele Mihai a primit din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel ordinul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” pentru clerici. De asemenea, părintele Mihai Dobocan este ctitorul bisericii puse sub ocrotirea acelorași sfinți din prima parohie în care a slujit – Recea Mică.
Piatra de temelie a bisericii cu hramul „Sfântul Mucenic Dimitrie” din Recea Mare a fost sfințită în anul 2002. Vechea biserică era amplasată pe un teren care a început să fie instabil, așa încât locașul de cult a început să crape și să se desprindă bucăți de tencuială. În aceste condiții credincioșii nu mai erau în siguranță în vechea biserică. Lucrările la noua biserică au fost inițiate de către parohul de atunci, părintele Miron Pop, până în primăvara anului trecut când s-a pensionat. În luna mai a anului 2015 a fost numit paroh Mihai Dobocan. În mai puțin de o lună de zile, a reînceput lucrările la biserică, după ce mai multă vreme acestea stagnaseră din cauza lipsei de fonduri, astfel încât s-a reușit realizarea condițiilor necesare săvârșirii slujbelor în noua biserică. Astfel, la sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel din anul 2015 s-a slujit pentru prima oară în noul locaș de cult, slujba fiind săvârșită de către PS Episcop Petroniu.
Hram la Satu Mare
Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului a săvârşit Sfânta Liturghie în Biserica „Sfinții Împărați Constantin şi mama sa Elena” din municipiul Satu Mare, unde este paroh Ioan Socolan, protoiereul Sătmarului. Din soborul slujitor au făcut parte peste 25 de preoţi şi diaconi din municipiul Satu Mare şi Baia Mare, precum şi din parohiile apropiate. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corul bisericii, dirijat de prof. Ramona Boitor-Socolan.
PS Iustin Sigheteanul a rostit un cuvânt de învăţătură despre Împărăteasa Elena, mama lui Constantin cel Mare, exemplu de mamă creştină, şi despre Împăratul Constantin cel Mare, care a dat libertate de manifestare creştinilor, prin Edictul de la Milano, din 313, sub toate aspectele, şi a scutit bisericile de dări. Constantin cel Mare a convocat Sinodul I ecumenic de la Niceea, în cadrul căruia s-au stabilit şi primele capitole din Simbolul de Credinţă al creştinilor ortodocşi, Crezul. Împărăteasa Elena a fost primul pelerin creştin la Locurile Sfinte, dar şi primul arheolog creştin, pentru faptul că a descoperit Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul.
La această biserică din Satu Mare sunt trei parohii, cu trei preoţi parohi. În 10 ianuarie 1990 s-a depus o cerere la municipalitate, pentru ridicarea locaşului de cult, iar în acelaşi an, la 21 mai, a fost sfinţit locul şi pusă piatra de temelie. Prima Sfântă Liturghie a fost oficiată de sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos din 1992, afară, în jurul unei cruci, până în toamnă fiind construită şi o biserică provizorie, în care s-a slujit până în 4 martie 2004. Biserica s-a construit cu eforturi uriaşe, pe un teren nisipos, pe albia veche a râului Someş. La început, biserica s-a construit în pământ, de la adâncimea de 12 metri, pentru că avea nevoie de o infrastructură foarte solidă. Deocamdată, se slujeşte în subsolul generos ca spaţiu, în care încap mai bine de 2.000 de creştini. Acum, la hram, subsolul a fost plin, iar pe afară mai erau câteva sute de credincioşi.
Alături de credincioşii din parohie, la hram au participat numeroase oficialităţi centrale, judeţene şi locale.
După Sfânta Liturghie, PS Iustin Sigheteanul a binecuvântat Centrul Social „Mitropolit Sebastian Rusan”, ctitorit de Asociaţia „Acoperământul Maicii Domnului”, coordonată de pr. Gabriel Gorgan, Parohia „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” II. Asociaţia „Acoperământul Maicii Domnului” asigură, pentru 80 de copii, de trei ori pe săptămână, câte o masă caldă, plus oferă pachete pentru nevoiaşii din parohie. (Pr. Cristian Rus, arhid. Adrian Onica, Grigore Sâmboan, Alexandru Moroianu, Andrei Fărcaş, Oana Rusu)