Sfinţii Împărați Constantin și Elena, prăznuiţi la Târgu Jiu

În fiecare an, în data de 21 mai, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinţii Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena. În această aleasă zi, Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, a poposit în mijlocul credincioșilor din Parohia „Sfinţii Împărați” din Târgu Jiu, județul Gorj, pentru a sluji Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

Praznicul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ocrotitorii municipiului Târgu Jiu, a început de luni seară, cu procesiunea la care au luat parte oficialitățile locale, preoții din protoieriile Târgu Jiu Sud și Nord și elevii Liceului Teologic „Sfinţii Nicodim”. După procesiunea cu icoana Sfinţilor Împăraţi pe principalele artere ale oraşului, târgujienii au participat în număr mare la un concert de muzică bisericească, susţinut de Corala preoţească „Nicofonis”, condusă de arhid. Nicuşor Lăzărică.

În cea de-a doua zi, marţi, 21 mai, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Irineu a săvârşit Sfânta Liturghie în Biserica „Sfinţii Împăraţi” din municipiu. La momentul liturgic rânduit, imediat după Cântarea heruvimică, teologul Ionuț Cristian Codoban a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Cornești, din cadrul Protoieriei Târgu Jiu Sud.

În cuvântul de bun venit, părintele protoiereu Ionel Cîmpeanu a mulțumit Înaltpreasfinției Sale pentru bucuria de a sluji Dumnezeiasca Liturghie în biserica închinată Sfinților Împă­rați Constantin și Elena. De asemenea, părintele paroh Vasile Vlădoiu a urat un călduros „La mulți ani” Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Irineu și a transmis mulțumirile din partea întregii parohii pentru că an de an la această zi de prăznuire sunt onorați cu prezența arhierească.

„Să le urmăm credința”

În cuvântul de învăţătură, ­Înaltpreasfinţia Sa a vorbit mai întâi despre rolul Împăratului Constantin cel Mare, cu rădăcini din neamul daco-roman, în istoria credinței creștine din secolul al 4-lea, când a considerat de cuvii­nță să ofere libertate de exprimare acestei religii monoteiste. Fără îndoială, decizia din anul 313, în calitate de împărat al Imperiului Roman, de a declara cre­dința creștină religie licită a adus bucurie creștinilor, care sufereau de ani buni prigoana stăpânitorilor păgâni. De asemenea, s-a amintit și de hotărârea de a convoca Întâiul Sinod Ecumenic din istoria Bisericii creștine, din anul 325, desfășurat la Niceea, unde au fost alcătuite primele 8 articole ale Simbolului de credință.

Mai apoi, Mitropolitul Olteniei a amintit și de Împărăteasa ­Elena, mama Sfântului Constantin, cea care i-a insuflat și transmis credința creștină. Cunoaș­tem din istoria Bisericii creștine călătoria Sfintei Elena în Țara Sfântă, unde avea să repună în valoare locurile sfinte de la Ierusalim, unde a trăit, a murit și a înviat Mântuitorul Iisus Hristos. Cu alte cuvinte, Sfinţii Constantin și Elena „s-au învrednicit ca să devină conducători ai Imperiului Bizantin și să statornicească credința noastră ortodoxă, să-i dea libertate, să așeze biserici, să rânduiască patriarhate, mitropolii și episcopii pentru a bucura fiecare credincios de Evanghelia Mântuitorului nostru Iisus Hristos”.

Îndemnul de final al Înaltpreasfinţiei Sale a fost „să-i cinstim pe Sfinții Împărați Constantin și Elena și să le urmăm cre­dința în Dumnezeu și în Hristos Iisus, Cel ce S-a răstignit și a înviat pentru învierea noastră. Credința este cea mai mare zestre pe care omul poate să o aibă pe acest pământ. Dacă omul nu are credință, nimic nu este. Nu poate nici să trăiască liniștit pe pământ, nu poate nici să aibă viață în pace, ci dimpotrivă, fără credință, este ca un pământ neroditor și plin de mărăcini”.

După cuvântul de învățătură, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu a transmis „La mulți ani” tuturor celor care poartă numele Sfinților Constantin și Elena, rugând pe bunul Dumnezeu să le dăruiască sănătate și viață spre mântuirea sufletelor și a trupurilor.