Sfinții Mari Mucenici Serghie şi Vah; Sfântul Mucenic Iulian preotul, Chesarie diaconul şi Polihronie

Aceşti sfinţi au trăit pe vremea împăratului Maximian (286-305), romani de neam şi dregători de frunte în armata împărăţiei. Ei se bucurau de mare cinste în faţa împăratului pentru vitejia şi priceperea lor. În taină, însă, ei erau creştini, sârguindu-se să-I placă Domnului prin viaţa lor sfântă. Deci, fiind pârâţi că se închină Mântuitorului Iisus Hristos, au fost poftiţi de împărat să aducă împreună cu el jertfă lui Zeus. Când a intrat împăratul în capişte, ostaşii Serghie şi Vah au rămas afară. Văzând acestea, Maximian a poruncit să fie băgaţi cu forţa acolo şi le-a poruncit să se închine idolului. Dar ei nu au făcut aceasta, ci L-au mărturisit pe Hristos ca fiind Dumnezeu adevărat, nemincinos şi viu. Nevrând să lepede dreapta credinţă, li s-au luat hainele şi podoabele de preţ şi, îmbrăcaţi în haine femeieşti, au fost purtaţi prin cetate, în semn de batjocură. Apoi au fost trimişi în Antiohia Siriei, şi acolo, fiind bătuţi cumplit, Sfântul Vah şi-a dat sufletul în mâinile Domnului. Sfântului Serghie i s-a tăiat capul după ce a îndurat multe chinuri. Capetele lor se află în Catedrala Mitropolitană din Craiova, aduse de la Curtea de Argeş.