Sfințirea Bisericii „Buna Vestire” din Ploiești

Duminica a 3-a după Paști (a Mironosițelor), în care se face pomenirea Sfintelor Mirono­sițe și a Soborului Sfintelor Femei Românce, 26 aprilie 2026, va rămâne în memoria cre­dincioșilor Parohiei „Buna Vestire” din orașul Ploiești ca o zi cu totul specială. Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a oficiat slujba de târnosire a bisericii, urmată de Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

Biserica „Buna Vestire” din Ploiești a fost construită în anul 1833, iar de-a lungul timpului a întâmpinat diferite probleme, care au afectat mai multe părți ale edificiului bisericesc, precum și clădirile aflate în proximitatea acestuia. Astfel, în urma lucrărilor de reparație, restaurare și a placării cu marmură a Sfintei Mese și a pardoselii, biserica a primit și un al doilea hram, închinat Sfintelor Femei Mironosițe.

Cu acest prilej, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a oficiat slujba de târnosire, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte: părintele protopop Adrian-Cosmin Matei, de la Protoieria Ploiești Nord; părintele Vlăduț-Ion Popa, parohul sfântului lăcaș; părintele Laurențiu-Ion Vereșș; părintele Ioan Augustin Pîrlea; părintele Gabriel Laurențiu Băzăvan; părintele Cosmin Constantin Silvestru; părintele Alexandru Petruț Enache; părintele Andrei Popescu; părintele Ion Nicolae; părintele Gheorghe Petru și arhid. Dumitru Ojog. La slujbă au participat, de asemenea, reprezentanți și oficialități ale statului.

În continuare, a fost oficiată Sfânta Liturghie, iar în cuvântul de învățătură rostit credincioșilor, la momentul potrivit, după citirea pasajului din Sfânta Evanghelie după Marcu (15, 43-47; 16, 1-8), Preasfinția Sa a explicat că, după Înviere, Mântuitorul Iisus Hristos nu a mai fost supus nici unei constrângeri a lumii văzute.

„Mântuitorul Iisus Hristos, după Înviere, nu mai are nevoie de nimic din lumea aceasta. El nu mai suferă nici o constrângere a legilor acestei lumi: nici timpul, nici spațiul, nici foamea, nici oboseala, nici setea nu mai au vreun efect asupra Lui. Mai mult decât atât, Sfântul Pavel spune: «Știind că Hristos, înviat din morți, nu mai moare; moartea nu mai are stăpânire asupra Lui» (Romani 6, 9), așa cum are asupra noastră, a tuturor. Și iată că El mănâncă, deși nu are nevoie de hrană, pentru a le arăta ucenicilor că nu este un duh, nici o nălucă, așa cum au bănuit în Ierusalim. Și, când Domnul i-a îndemnat, zicând: «Priviți mâinile și picioarele Mele, că Eu sunt; pipăiți-Mă și vedeți, că duhul nu are carne și oase, precum vedeți că Eu am» (Luca 24, 39), a cerut apoi și mâncare, pentru ca ei să se încre­dințeze că a înviat cu adevărat din morți, având același trup pe care l-a luat la zămislirea Sa de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria, însă un trup eliberat de orice constrângere”, a explicat Preasfinția Sa.

De asemenea, ierarhul a subliniat că Femeile Mironosițe au avut curajul și credința de a rămâne până în ultimele clipe ale Mântuitorului Iisus Hristos, în ciuda tuturor primejdiilor: „Este foarte prețioasă pentru noi pilda curajului lor. Când Mântuitorul Hristos a fost arestat, după rugăciunea din Grădina Ghetsimani, ucenicii s-au risipit, lucru pe care Hristos îl prevăzuse. Credincios până la moarte a rămas Sfântul Evanghelist Ioan, cel pe care îl iubea Iisus, împreună cu Femeile Mironosițe. Iată că cele două Marii priveau locul unde a fost așezat trupul lui Hristos, iar în zorii zilei de duminică, prima zi a săptămânii, ele, împreună cu Salomeea, au venit să ungă trupul Domnului. [...] Iată de ce Biserica le-a cinstit pe Femeile Miro­nosițe și pe femeile creștine, care au îmbogățit calendarul prin numărul mare de sfinte, multe dintre ele plătind cu viața pentru credința în Hristos - sfintele mucenițe. De-a lungul istoriei, numeroase femei creștine au dat naștere unor copii sfinți, care au ajuns mari păstori ai Bisericii, ele însele nevoindu-se și ajungând la o înaltă treaptă a sfințeniei. În calendarul nostru creștin avem sfinte de pe teritoriul României încă de la sfârșitul secolului al III-lea și începutul secolului al IV-lea, precum Sfânta Muceniță Maxima. De asemenea, anul trecut, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a trecut în rândul sfinților 16 femei românce, iar anul acesta, la slujba Privegherii din 3 februarie 2026, a avut loc proclamarea solemnă a acestora. Pe parcursul acestui an, în zilele de prăznuire sau în apropierea lor, vor avea loc și proclamările locale. Prin această hotărâre s-a arătat că sfințenia este oferită tuturor - bărbați și femei, copii și bătrâni, indiferent de neam sau condiție - deoarece toți oamenii sunt chemați la sfințenie, după cum spune Mântuitorul: «Fiți dar desă­vârșiți, precum și Tatăl vostru Cel ceresc desăvârșit este» (Matei 5, 48)”.

De asemenea, din încredințarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieș­teanul a oferit mai multe ranguri, ordine, diplome și distincții tuturor celor care au ajutat la finalizarea lucrărilor parohiale: rangul de iconom stavrofor părintelui Vlăduț-Ion Popa; Ordinul „Sfântul Dimitrie, Ocrotitorul Bucureștilor” lui Dragoș-Gabriel Zisopol și lui Daniel Nicodim; Ordinul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” pentru mireni lui Liviu Onu Spiridon și Aureliei Tatiana Adrian; Diploma omagială 2026, „Anul omagial al pastorației familiei creștine”, Cezarinei Ioana Popa și Mariei Neagu; și distincția de vrednicie cu chipul „Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor” familiei Călin și Viorica Elena Dumitrescu, familiei Gabriel și Andreea Popescu și lui Sebastian Matei.

La final, părintele Vlăduț-Ion Popa a mulțumit lui Dumnezeu pentru toate darurile revărsate asupra sa și a comunității ploieștene, Prea­fericitului Părinte Patriarh Daniel pentru dragostea arătată pe tot parcursul derulării proiectului parohial, precum și Preasfințitului Părinte Varlaam Ploieșteanul pentru bogatul cuvânt de învățătură rostit, oferindu-i acestuia o icoană cu Soborul Sfintelor Femei Românce.