Sfințirea Mănăstirii „Mihai Vodă” de la Turda, în anul Centenarului Marii Uniri
Mănăstirea „Mihai Vodă” din Turda a fost sfințită duminică, 19 august. Locașul de cult a fost ridicat pe locul unde a fost ucis domnitorul Mihai Viteazul, întâiul întregitor de ţară. Prin acest eveniment, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului a sărbătorit Centenarul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, alături de alte manifestări liturgice, culturale și comemorative.
Slujba de sfințire a Mănăstirii Mihai Vodă din Turda a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, alături de Înaltpreasfințitul Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și exarh patriarhal, Preasfințitul Ignatie, Episcopul Huşilor, Preasfințitul Lucian, Episcopul Caransebeșului, Preasfințitul Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfințitul Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, Preasfințitul Petroniu, Episcopul Sălajului, Preasfințitul Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, și Preasfințitul Teofil de Iberia, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, împreună cu un sobor de aproape 100 de preoți și diaconi.
Din sobor au făcut parte: exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, arhimandritul Dumitru Cobzaru, vicarul eparhial, părintele Iustin Tira, secretarul eparhial, arhimandritul Benedict Vesa, protopopul de Turda, Daniel Crișan, protopopul de Cluj II, Alexandru Constantin Ciui, starețul Mănăstirii Nicula, arhimandritul Nicolae Moldovan, alături de alți preoți invitați.
După slujba de sfințire, IPS Mitropolit Andrei a felicitat obștea mănăstirii, pe credincioși și pe ctitori pentru efortul lor de a ridica această „ctitorie pentru veșnicie”. Citându-l pe poetul Tudor Arghezi, IPS Mitropolit Andrei a sintetizat în versuri efortul de ctitorire a locașului de cult: „Altarul ca să fie, / Şi pietrele să ţie, / Cer inima şi viaţa, / zidite-n temelie”.
Slujba de sfințire a Mănăstirii Mihai Vodă cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” a continuat cu Sfânta Liturghie, săvârșită pe o scenă special amenajată pentru acest eveniment. La slujbă au asistat credincioși, autorități locale, județene și centrale.
După citirea pericopei evanghelice, cuvântul de învățătură a fost rostit de IPS Mitropolit Andrei, care a vorbit despre personalitatea Voievodului Mihai Viteazul, cuvântarea sa având titlul „Precursorul Marii Uniri și preocupările lui spirituale”. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corala Armonia a Arhiepiscopiei Tomisului, dirijată de arhid. Ioan Bogdan Alexiuc. La acest eveniment a fost prezent și secretarul de stat pentru Culte, Victor Opaschi, care a rostit o alocuțiune.
La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și exarh patriarhal, a adresat un cuvânt de binecuvântare din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române și i-a oferit „Crucea Patriarhală”, cea mai mare distincție ce poate fi acordată unui preot din Patriarhia Română, părintelui Vasile Știopei, celui căruia la început i s-a încredințat construcția mănăstirii.
De asemenea, IPS Mitropolit Andrei a oferit diplome și distincții. Astfel, duhovnicul obștii monahale, protos. Ilie Hanuschi, a fost hirotesit arhimandrit, iar stareţa Andreea Zdrobău a fost hirotesită stavroforă.
Arhimandritul Ilie Hanuschi a mulțumit IPS Mitropolit Andrei pentru purtarea de grijă și pentru sprijin, celorlalți ierarhi prezenți și tuturor celor care au contribuit la ridicarea locașului de cult.
IPS Mitropolit Andrei a oferit ctitorilor, oficialităților și tuturor celor care s-au implicat în edificarea mănăstirii, Ordinul „Mihai Vodă”, instituit recent de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului cu prilejul Centenarului Marii Uniri și a sfințirii Bisericii Mănăstirii „Mihai Vodă” din Turda, precum și alte diplome de aleasă cinstire.
A urmat o slujbă de pomenire a Voievodului Mihai Viteazul, au fost rostite alocuțiuni, iar stareța stavroforă Andreea Zdrobău a primit „Ordinul Onoare pentru Cluj 2018” din partea prefectului județului Cluj, Ioan-Aurel Cherecheș. Au urmat o ceremonie de depunere de coroane și flori la monumentul domnitorului și o paradă militară a garnizoanei din Turda.
417 ani de la asasinarea lui Mihai Viteazul
Mănăstirea „Mihai Vodă” din Turda s-a născut în urmă cu mai bine de 17 ani, când la ceremonia de comemorare a 400 de ani de la moartea voievodului Mihai Viteazul, la Turda, vrednicul de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania a anunţat intenţia ca locul martiriului să nu fie marcat doar de un simplu monument, ci de o mănăstire, în care să fie aduse neîncetat rugăciuni şi slujbe „pentru pomenirea marelui voievod şi a tuturor celor care, de-a lungul veacurilor, şi-au dat prinosul de jertfă pentru libertatea, demnitatea şi unitatea poporului român”.
Locul de lângă Turda a fost marcat ca loc al jertfei voievodului Mihai Viteazul încă din perioada interbelică, când, în anul 1923, la iniţiativa Societăţii Femeilor Ortodoxe din Turda, a fost înălţată o troiţă din lemn pe locul asasinatului, iar mai târziu, în anul 1977, în locul troiţei de tradiţie românească a fost ridicat un impozant monument. Cu toate acestea, memoria lui Mihai Viteazul, deşi sărăcită de substanţa credinţei, s-a păstrat în conştiinţele multor generaţii de tineri, aduşi la Turda la marile sărbători.
După Revoluţie s-a înfiripat o nouă tradiţie prin care, anual, pe data 19 august, pe platoul din vecinătatea Turzii se oficiază Sfânta Liturghie şi o slujbă de pomenire, perpetuându-se nu doar istoric, ci şi liturgic memoria eroului naţional.
Odată cu deschiderea mănăstirii, accentul pus pe solemnitatea unei comemorări civile s-a mutat spre o comemorare liturgică a voievodului, prin rugăciuni neîncetate aduse pentru memoria și jertfa marelui Mihai.
Proiectul mănăstirii turdene a avut ca inspirație arhitecturală vechea mănăstire „Mihai Vodă” din Bucureşti, ctitorie a banului Mihai din 1591, dar mutilată de regimul comunist, din care nu au putut fi salvate decât biserica mănăstirii şi turnul clopotniţei.
Complexul monahal de la Turda are biserica mănăstirii, corpurile de chilii cu paraclis, înconjurat de un zid de incintă, cu clopotniţă la poartă. Biserica mănăstirii a fost împodobită cu pictură în tehnica „al fresco” de pictorul bisericesc Sorin Efros.
Obştea de călugăriţe este condusă de stareţa Andreea Zdrobău, avându-l ca duhovnic pe părintele Ilie Hanuschi.
În mod simbolic, prin cele două ctitorii, de la Bucureşti şi Turda, se regăsesc unite în chip tainic, prin aceleaşi fire nevăzute ale istoriei, Ţara Românească, Transilvania şi, astfel, toate provinciile româneşti, peste care a domnit cândva voievodul Mihai, întâiul întregitor de ţară.
Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului a înscris această manifestare pe agenda evenimentelor care marchează simbolic trecerea a 100 de ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918, conform Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului.