Simpozion naţional la Râmnicu-Vâlcea

Un articol de: Pr. Dr. Ștefan Zară - 24 Ianuarie 2018

La împlinirea a 600 de ani de la trecerea la cele veșnice a voievodului Mircea cel Bătrân, soroc împlinit la sfârşitul săptămânii trecute, Arhiepiscopia Râmnicului a organizat o serie de manifestări spiritual-culturale inaugurate în cadrul Simpozionului Național „Voievodul Mircea cel Bătrân, apărător al dreptei credințe și ctitor de locașuri sfinte”. Evenimentul s-a desfăşurat în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Varsanufie, la Sala „Iosif Episcopul” a Casei „Sfântul Ierarh Calinic”.

Simpozionul naţional dedicat voievodului Mircea cel Bătrân, organizat de Arhiepiscopia Râmnicului sâmbătă, 20 ianuarie, a marcat un eveniment în istoria unităţii noastre naţionale: 600 de ani de la trecerea la ceruri a marelui voievod român, „apărător al dreptei cre­dințe și ctitor de locașuri sfinte”. Evenimentul a adunat laolaltă academicieni, cercetători, preoți, profesori, oameni de cultură și elevi ai Seminarului Teologic „Sfântul Nicolae”.

„Voievodul care a întărit unitatea de neam și de credință a românilor”

În cuvântul adresat parti­cipanților, intitulat „Mircea cel Bătrân - voievodul care a întărit unitatea de neam și de credință a românilor”, IPS Părinte Varsanufie a precizat că „Anul 2018, an declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române An omagial al unității de cre­dință și de neam și An comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918, prin rânduiala lui Dumnezeu ne oferă și posibilitatea de a-l comemora la șase sute de ani de la mutarea sa în Împărăția lui Dumnezeu pe unul dintre cei care au luptat cel mai mult pentru unitatea neamului românesc, pe binecredinciosul voievod Mircea cel Bătrân. Acum 100 de ani, când visul tuturor românilor s-a realizat, înfăptuindu-se România Mare, tocmai se împlinise o jumătate de mileniu de când voievodul Mircea I Basarab a fost așezat în mormântul său de la Cozia. Mircea cel Bătrân, voievod binecredincios și înțelept al neamului românesc, s-a îngrijit deopotrivă de bună­starea materială și spirituală a poporului său, tinzând către idealul unității naționale. A pus un accent deosebit nu doar pe zidirea de locașuri sfinte, ci și pe sfințirea propriei vieți. În ceea ce privește activitatea desfă­șurată în sprijinul Bisericii, putem spune că voievodul Mircea cel Mare a fost unul dintre marii ctitori de biserici și restauratori de sfinte locașuri ai perioadei medievale. Trebuie să facem precizarea că în timp ce el a ocupat scaunul domnesc, în Țara Românească exista o Mitropolie, cea a Ungrovlahiei, cu sediul la Curtea de Argeș, întemeiată înainte de 1359, când a fost recunoscută de către Patriarhia Ecumenică, și o nouă Mitropolie, a Severinului, cu o existență mai scurtă, de aproximativ trei decenii. Împre­ună cu ierarhii care au păstorit în aceste două mitropolii, voievodul Mircea cel Bătrân a lucrat pentru promovarea vieții bi­sericești... Prin curajul şi jertfelnicia sa pentru neam şi dreapta credinţă, a reușit să pună stavilă Imperiului Otoman în expansiunea lui tot mai rapidă spre Occident, sprijinindu-l pe regele maghiar Sigismund de Luxembourg. Astfel, pe plan extern, împreună cu Serbia şi Bosnia, a construit un sistem de state-tampon între Regatul Ungariei și Imperiul Otoman. Acest lucru a permis Occidentului să continue în toată această perioadă dezvoltarea socială și culturală, în lumina învățăturii creștine, care a fost mai târziu concretizată în strălucita perioadă a Renașterii. În acest sens, toate marile realizări culturale și artistice ale Evului Mediu european sunt datorate acestui atlet al lui Hristos”, a spus IPS Părinte Arhiepiscop.

Invitaţi de prestigiu naţional

În cadrul întâlnirii au luat cuvântul: acad. prof. univ. dr. Răzvan Theodorescu, prof. univ. dr. Radu-Ștefan Vergatti, membru titular al AOSR, prof. univ. dr. Nae Georgescu, prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, membru asociat AOSR, director al Centrului de cercetare a conlucrării Bisericii Ortodoxe cu Armata României „General Paul Teodorescu”, dr. Mircea Gheorghe Abrudan, Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, Cluj-Napoca, pr. dr. Laurențiu Rădoi, conf. univ. dr. Ioan St. Lazăr, arhitect drd. Anca Mihaela Coşa, Şcoala Doctorală de Urbanism a Universităţii de Arhitectură „Ion Mincu” Bucureşti, Dumitru Garoafă, inspector Arhivele Naționale, pr. drd. Constantin Mănescu, Urșani – Vâlcea etc.