Simpozionul naţional de istorie de la Tismana a luat sfârşit

▲ Mănăstirea Tismana a fost gazda Simpozionului naţional de istorie „70 de ani de la înfiinţarea Mitropoliei Olteniei“, care s-a desfăşurat în perioada 9-11 octombrie 2009 ▲ Manifestarea a fost organizată de Mitropolia Olteniei şi de Facultatea de Teologie din Craiova ▲ La dezbateri au fost 18 participanţi, profesori de istorie sau de teologie de la mai multe facultăţi din ţară, precum şi numeroşi oameni de cultură şi cercetători ▲

Tematica abordată de participanţi a fost una diversificată, dezvoltând aspecte legate de împrejurările istorice ale înfiinţării Mitropoliei Olteniei, activitatea, rolul istoric şi politic al ierarhilor care au păstorit pe aceste plaiuri, precum şi legăturile pe care le-a avut în decursul timpului Biserica din Oltenia cu Biserica din Transilvania. Lucrările au debutat, vineri, 9 octombrie 2009, prin cuvântul Înalt Preasfinţitului Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei. „Mitropolia Olteniei, o permanentă continuitate a ceea ce s-a împlinit prin Mitropolia Severinului“ Înalt Preasfinţia Sa a subliniat în cuvântul său că realitatea existenţei istorice a Mitropoliei Olteniei este strâns legată de întemeierea vechii Mitropolii a Severinului: „Nu am avut impresia întotdeauna că Mitropolia Olteniei a avut ca geneză anul 1939, ci am văzut-o ca o permanentă continuitate a ceea ce s-a împlinit prin Mitropolia Severinului. În general, noi amintim şi în dipticele nostru pe cei doi mitropoliţi care au fost la Severin: Atanasie şi Antim, ca începători ai veţii mitropolitane din Oltenia şi, în acelaşi timp, ca pe organizatorii acestei Mitropolii. Fireşte că nu neapărat cu gândul acesta începem analiza istorică a vieţii bisericeşti, ci mai degrabă cu gândul la începuturile creştinismului în acest spaţiu de sorginte apostolică având în vedere misiunea atât a Sfântului Apostol Pavel în sudul Dunării, cât şi a episcopilor care au activat din vremurile postapostolice, din vremurile sinoadelor ecumenice, bine ştiind că o mare parte dintre întâlnirile bisericeşti care au avut loc între Sinodul I şi II Ecumenic s-au derulat aici, în sudul Dunării, la Sirmiul sau Sardica. Din această perioadă avem destule mărturii arheologice şi scaune episcopale foarte numeroase pe limexul danubian, cu foarte mulţi mucenici de asemenea“. Arhiepiscopul Craiovei şi-a exprimat, în finalul discursului său, dorinţa organizării unui viitor simpozion care să aibă ca temă de dezbatere sorgintea daco-romană a Sfântului Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir: „Chiar ne-am dori ca pe viitor să ne gândim la un simpozion care să ateste efectiv sorgintea daco-romană a Sfântului Dimitrie, pentru că unii istorici din timpurile noastre şi din timpurile trecute l-au găsit ca fiind originar din Sirmium, nu neapărat din Tesalonic“, a precizat Înalt Preasfinţitul Irineu. „Legăturile bisericeşti ale Olteniei cu Ardealul“ Printre distinşii invitaţi s-a numărat şi părintele academician prof. univ. dr. Mircea Păcurariu, care a punctat o serie de „Aspecte din istoria legăturilor bisericeşti ale Olteniei cu Ardealul“. În prelegerea sa, părintele academician a parcurs principalele evenimente istorice de legătură dintre cele două zone, începând cu perioada marelui domnitor Mihai Viteazul: „Eu am ales un subiect mai aparte, legat însă şi de istoria Mitropoliei Olteniei şi avem câteva aspecte din istoria legăturilor care au existat pe parcursul veacurilor între Oltenia şi Transilvania, legături care au contribuit la menţinerea Ortodoxiei în Transilvania şi, în acelaşi timp, au contribuit la conturarea conştiinţei de unitate naţională românească şi, în final, la realizarea unirii de la 1 decembrie 1918. Aceste legături dintre Oltenia şi Ardeal se manifestă în decursul istoriei sub diverse forme. În primul rând, trebuie să notăm pe ierarhii râmniceni care pe vremuri păstoreau întreaga Oltenie, legăturile lor cu ierarhii din Transilvania, legăturile politice pe care le-au avut şi misiunile diplomatice în care au fost trimişi de domnii Ţării Româneşti. O astfel de delegaţie este şi cea condusă în 1595 de mitropolitul Eftimie al Ţării Româneşti, din care făceau parte şi episcopul Teotim I al Râmnicului şi Luca din Cipru, viitor episcop de Buzău şi apoi mitropolit al Ţării Româneşti. Această delegaţie a avut misiunea de a realiza o înţelegere între Mihai Viteazul şi principele Transilvaniei, Sigismund Batory, în legătură cu ridicarea unei catedrale mitropolitane la Alba Iulia, lucru pe care îl va realiza domnitorul Ţării Româneşti în 1597“. Printre cei care au luat cuvântul în prima zi de dezbatere s-au numărat: prof. univ. dr. Gheorghe Sbârnă, prof. univ. dr. Ion Calafeteanu, pr. prof. univ. dr. Constantin Pătuleanu, prof. univ. dr. Sorin Damean, pr. conf. univ. dr. Florea Ştefan, pr. lect. univ. dr. Sergiu Popescu, lect. univ. dr. Cristian Petcu, lect. univ. dr. Liviu Ilie, pr. prof. dr. Alexandru Stănciulescu Bârda. Lucrările simpozionului s-au încheiat ieri, 11 octombrie 2009, prin participarea la slujba Sfintei Liturghii şi prin vizitarea mai multor mănăstiri şi biserici din cuprinsul Arhiepiscopiei Craiovei.