Sistem de etichetare a furnizorilor de energie

Consumatorul final de energie va putea să posteze evaluări ale serviciilor furnizorilor de energie electrică şi de gaze naturale, pe modelul Booking, iar aceştia din urmă vor fi etichetaţi cu verde, galben sau roşu în funcţie de numărul de plângeri pe care le înregistrează. Consumatorii vor avea astfel mai multe informații despre calitatea serviciilor unui furnizor.

Reglementarea pentru acest top al companiilor de energie „este aproape gata”, a anunţat, marţi, la un eveniment de specialitate, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu. „Vom introduce un indicator de satisfacţie a clientului, iar în funcţie de acesta ei (operatorii din energie, n.r.) vor fi etichetaţi verde, galben sau roşu, în aşa fel încât, pe lângă oferta financiară, consumatorul să ştie şi dacă serviciile pe care le prestează furnizorul respectiv sunt unele de calitate. Dacă pe Booking putem să dăm stele după un sejur sau o vacanţă pe care o petrecem, de ce nu am putea să dăm review-uri furnizorului de energie electrică sau de gaze naturale?”, a declarat Niculescu la Energy Forward 2026, o conferință despre evoluțiile de pe piaţa energiei şi modul cum se vor reflecta în economie.
La eveniment, președintele ANRE a tras un semnal de alarmă cu privire la fenomenul de fake news, în condițiile răspândirii tot mai des în spaţiul public a unei retorici „care îndeamnă la panică, la frică” pe baza unor informaţii „complet lipsite de fundament”. El a dat ca exemple afirmaţiile potrivit cărora România ar avea cele mai mari preţuri la energie, că ţara s-ar confrunta cu o penurie de gaze în sezonul rece sau cu riscul unui blackout. 

Preşedintele ANRE a vorbit şi despre dimensiunea preţului pe care românii îl plătesc la energie electrică. „Plăteşte România cel mai mare preţ la energie electrică? Trebuie să punem în context lucrul acesta. Venim după o schemă de plafonare-compensare care a intrat în vigoare în noiembrie 2021, care a expirat pe energie electrică în iulie 2025. Deci, o criză provocată de războiul din Ucraina a condus la o măsură luată de Guvern care s-a întins pe aproape patru ani. Crizele se întâmplă astăzi, iar efectele le vedem derulându-se pe o perioadă lungă de timp. (…) Consumatorii au plătit pragurile acelea celebre, 0,68 de lei pe kilowatt, 0,80, un leu şi 1,30 lei. În iulie s-a terminat schema de plafonare-compensare. Atunci am văzut într-adevăr preţul real al energiei electrice”, a spus şeful ANRE.

Potrivit unei analize publicate ieri de Asociaţia Energia Inteligentă, deşi România este sub media UE aproape la toate componentele (distribuţie, marjă, taxe) care formează preţul nominal al energiei, în raport cu puterea de cumpărare, preţul final la energie este cu 21% peste media europeană. (C.Z.)