Slujbă arhierească la Biserica „Sfântul Gheorghe Vechi“

Duminica Vameşului şi a fariseului, prima din perioada premergătoare Postului Mare, a fost întâmpinată cu bucurie de credincioşii Bisericii "Sfântul Gheorghe Vechi" - Paraclis mitropolitan din Craiova. Înalt Preasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a oficiat aici Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

În cuvântul rostit la finalul Sfintei Liturghii, IPS Mitropolit Irineu a prezentat principalele învăţături desprinse din pericopa evanghelică a acestei duminici ("Pilda vameşului şi a fariseului", de la Luca 18, 10-14). "Mântuitorul Hristos ne pune astăzi în faţă două modele: vameşul şi fariseul, sau mai bine spus tabloul omului smerit şi tabloul omului făţarnic, mândru şi lăudăros. La prima vedere fariseul este un om care respectă cu stricteţe Legea şi poruncile lui Dumnezeu. Cu toate acestea, el consideră toate faptele sale bune ca fiind rezultatul propriei puteri. La polul opus, vameşul e conştient de slăbiciunile şi de starea păcătoasă în care se află. De aceea, cu sufletul smerit, el se ruga zicând: "Dumnezeule, milostiv fi mie păcătosul!" Mărturisirea sa este o recunoaştere la care suntem chemaţi cu toţii, dacă realizăm cu adevărat slăbiciunile şi neputinţele noastre. Numai în felul acesta Dumnezeu ne va vindeca şi ne vom putea întoarce la casele noastre cu sufletul îndreptat", a arătat Mitropolitul Olteniei. În continuare, IPS Irineu a arătat că numai în Biserică omul poate face o adevărată evaluare a faptelor sale, dobândind în felul acesta iertare de la Dumnezeu: "Să scoatem din inimă în primul rând lauda, slava deşartă şi mândria, pentru că Dumnezeu ştie şi vede cele ascunse ale noastre şi cu ce ne-am putem lăuda înaintea Lui noi, care suntem praf şi cenuşă? Să ne întoarcem la casele noastre cu rugăciunea vameşului în suflet şi cu siguranţă că viaţa noastră se va îndrepta spre Împărăţia cea veşnică". Biserica "Sfântul Gheorghe Vechi", file de istorie La numai câţiva paşi de principalele obiective istorice ale Băniei, Biserica "Sfântul Gheorghe Vechi" se numără în rândul celor mai vechi lăcaşuri de cult din Craiova, temeluite din cărămidă la începutul anilor 1730. Primii ctitori au fost Ştefan Monahu şi fiul său, Gheorghe Botea. Biserica a fost cunoscută o vreme de credincioşi ca "mănăstire", aşa cum reiese din însemnările lui Dionisie Fotino şi din alte cartografii mai vechi. Aşa se face că, într-un document datat în perioada 1813-1815, "se află trecută Biserica "Sfântul Nicolae Vechi", cu hramul Sfântul Mucenic Gheorghe, făcută de neguţătorii mahalagii… iar mai târziu i s-a popularizat numele de "Sfântul Gheorghe Vechi"" (pr. Gogu Demetrescu, Sinodicon, 1982). Construită iniţial cu două turle deasupra naosului, biserica a fost refăcută în urma cutremurului din 1864. În 1939, prin strădania părintelui paroh Gogu Demetrescu, biserica a fost refăcută după normele stilului brâncovenesc, în forma în care se găseşte şi astăzi. A fost aplicată o nouă pictură, de data aceasta în ulei. Din tradiţie aflăm că aici, la "Sfântul Gheorghe Vechi", ar fi poposit pandurii lui Tudor Vladimirescu pentru depunerea jurământului de credinţă la începutul mişcării revoluţionare. Dintre obiectele de patrimoniu, pe lângă icoanele pictate pe lemn, s-a mai păstrat un potir datat la anul 1793, donaţie din partea credincioşilor Ispas, Păuniţa, Gheorghe, Huia şi Tona, după cum reiese din însemnarea făcută pe el. Odorul a fost păstrat o perioadă în muzeul Arhiepiscopiei Craiovei. O a doua restaurare s-a făcut în anul 1970, sfântul lăcaş fiind resfinţit de mitropolitul Firmilian Marin la data de 27 octombrie. A treia restaurare a avut loc între anii 1981 şi 1982, fiind resfinţită de Preasfinţitul Părinte Damaschin Severineanul la 14 octombrie 1982. Astăzi, sfântul lăcaş funcţionează în regim de Paraclis mitropolitan, fiind coordonat de părintele Iulian Mirea.