Tradiţia, memoria vie a unei comunităţi
Iubitori de diferite vârste ai tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti din întreaga ţară au participat duminică, 19 februarie, la conferinţa „Tradiţii şi obiceiuri româneşti în Europa”, care a avut loc în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei.
Tema conferinţei „Tradiţii şi obiceiuri româneşti în Europa” a fost dedicată evidenţierii unui element esenţial al culturii naţionale, şi anume costumul popular românesc. În acest sens, în cadrul evenimentului a avut loc o sesiune cu alocuţiuni susţinute de Laurenţiu Rebega, europarlamentar, Doina Işfănoni, cercetător la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Capitală, artistul de muzică populară Gheorghe Turda şi Sorin Bejan, doctor în teologie. Din partea Patriarhiei Române, delegat la acest eveniment a fost Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, care a transmis cuvântul de binecuvântare al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi a felicitat organizatorii pentru frumoasa iniţiativă. „Îmi exprim bucuria că dumneavoastră cei care reprezentaţi diferite locuri şi zone ale ţării veţi duce mai departe aceste tradiţii, obiceiuri, costumul naţional şi tradiţiile frumoase, care, din păcate, se pierd. Mulţi încearcă să refacă legătura cu istoria noastră strălucitoare de altădată, iar dacă avem în vizită străini, ei vin nu să vadă ruine de fabrici închise, ci să vadă frumuseţile de altădată pe care le-au făurit românii. Foarte puţine persoane mai lucrează la război, foarte puţine femei mai ţes veşminte, feţe de masă, prosoape sau traiste, de aceea dumneavoastră, cei prezenţi, cei îmbrăcaţi în costumul popular sau cei care îl iubiţi încercaţi să salvaţi ceea ce se mai poate salva”, a subliniat PS Părinte Episcop Timotei Prahoveanul.
Conferinţa „Tradiţii şi obiceiuri româneşti în Europa” a fost organizată de Laurenţiu Rebega, europarlamentar, împreună cu Europa Naţiunilor şi Libertăţii (E.N.L.). „Cei mai mulţi oameni când aud cuvântul «tradiţie» îl asociază cu trecutul şi cu o anumită rigiditate, chiar pietrificare. Este, în opinia mea, o eroare, pentru că, privind din punctul de vedere istoric, tradiţia a fost dintotdeauna strâns legată de schimbare, pentru că tradiţia nu înseamnă şi nu a însemnat niciodată repetarea istoriei, ci înţelegerea istoriei. Tradiţia înseamnă evitarea unor greşeli trecute şi înţelegerea rostului înalt, divin al omului. Cu alte cuvinte, tradiţia este ceva viu care înseamnă selecţia a ceea ce este bun din noianul de evenimente pe care le trăieşte o întreagă comunitate. Tradiţia ne spune de unde venim, pe unde am venit, ce direcţii de viitor avem, dar mai ales ne spune cine suntem. Nu cine am fost la un moment dat sau cine suntem în această clipă, ci cine suntem în perspectiva vastă a istoriei. Pe scurt, tradiţia este o funcţie indispensabilă a vieţii unei comunităţi, iar o comunitate fără tradiţii se va comporta ca un om care şi-a pierdut memoria”, a precizat Laurenţiu Rebega, reprezentant al României în Parlamentul European.
După sesiunea de alocuţiuni, evenimentul a continuat cu un concurs de prezentare a costumelor populare specifice fiecărei zone a ţării şi un spectacol folcloric. Conferinţa „Tradiţii şi obiceiuri româneşti în Europa” este la a doua ediţie, iar organizatorii doresc ca asemenea activităţi de promovare a obiceiurilor româneşti să aibă continuitate pentru a contribui la păstrarea conştiinţei de neam în societatea contemporană.