Slujiri arhiereşti la Crasna şi Turnu Severin

În Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi (a lăsatului sec de carne), Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a săvârşit Sfânta Liturghie la Altarul Mănăstirii Crasna, din judeţul Gorj. Cinstitul aşezământ monahal a fost ctitorit în jurul anului 1486, în timpul voievodului Vlad Călugărul. Acesta a împroprietărit mai multe localităţi din această zonă, printre care şi Crasna. De numele mănăstirii sunte legate multe tradiţii şi legende, pline de învăţături duhovniceşti. Între ele se numără şi cea relatată de părintele Ioanichie Bălan, de la Sihăstria, care vorbeşte despre un pustnic venit din părţile Kievului; este vorba de Episcopul Ioan, vicar al cetăţii ruseşti prin anul 1915. Acesta, pe la anul 1920, a călcat acest pământ, dorind să se nevoiască aici. A fost mai întâi la Mănăstirea Frăsinei. A vieţuit la Crasna trei ani, de aici retrăgându-se sihastru în Munţii Sihlei. Viaţa lui este una de pateric, fiind pilduitoare şi astăzi pentru vieţuitorii noştri.

În aceeaşi zi, Preasfinţitul Părintele Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, a slujit Sfânta Liturghie în Biserica „Sfântul Dumitru” din Drobeta-Turnu Severin. Sfântul locaş a fost zidit în anul 1873 de Joița Chintescu, în memoria unicului fiu, decedat la numai 20 de ani. Fiind avariată în luptele ce s-au dat pe 10-11 noiembrie 1916, biserica a fost refãcutã de Ghiţã Efta Bejan, veteran din rãzboiul din anul 1877, care a reparat toate stricãciunile din interior şi exterior, împodobind sfântul locaş cu pictură nouă. Aceste reparaţii au fost fãcute şi în memoria pomenirii bravilor eroi, morţi cu arma în mânã pe câmpia din jurul bisericii şi a oraşului. Pânã în anul 1976 a fost folositã ca şi capelã de cimitir de cãtre toate bisericile din oraş, când vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist Arăpaşu, pe atunci Mitropolit al Olteniei, a transformat-o în biserică parohială.
(Pr. Ioniţă Apostolache, pr. Viorel Vlăducu)