Slujiri arhierești și hramuri la sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul
În duminica a IV-a după Rusalii (Vindecarea slugii sutașului), în acest an a fost și sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. Mai multe locașuri de cult au avut hram.
Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Sibiu și-a sărbătorit duminică, 24 iunie, hramul. Credincioșii celor două parohii arondate bisericii sibiene au participat în număr mare la Sfânta Liturghie din ziua hramului, slujba religioasă fiind oficiată de Înaltpreasfințitul Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu, pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr, cei doi parohi ai bisericii, pr. Cătălin Nicolae Mirișan și pr. Liviu Anghel, precum și alți slujitori ai sfintelor altare, între care ctitorul locașului de cult, preotul pensionar Ioan Popa. Răspunsurile liturgice au fost date de grupul „Teofania” din Sibiu. În cadrul Sfintei Liturghii, teologul Lucian-Toma Luca a fost hirotonit diacon, iar diaconul Marius Istrate a fost hirotonit preot pentru Parohia Lupșa, Protopopiatul Rupea, județul Brașov.
În cuvântul de învățătură IPS Mitropolit Laurențiu a vorbit credincioșilor despre înțelesurile duhovnicești ale Evangheliei din Duminica a 4-a după Rusalii, în care se prezintă minunea vindecării slugii sutașului, iar mai apoi a vorbit despre Sfântul Ioan Botezătorul, a cărui naștere este prăznuită în 24 iunie.
„Se împlinește ceea ce Mântuitorul Iisus Hristos a adus în lume mai presus de orice fel de filosofie sau de învățătură omenească, sau de doctrină a iubirii: legea desăvârșită a iubirii, să iubim și pe vrăjmașii noștri. Dacă cineva stă în ascultarea celuilalt, este egal cu cel pe care îl slujește, dacă cel care este stăpân îl prețuiește în mod egal. Iată de ce ne oferă Mântuitorul prin această vindecare, prin această pildă de săvârșire a minunii, modul prin care noi trebuie să ne raportăm față de Dumnezeu (…) Evanghelia sărbătorii Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul ne arată modul în care a lucrat Dumnezeu, modul providențial prin care a fost rânduit Sfântul Ioan Botezătorul să vină în lume. El s-a născut din părinții Zaharia și Elisabeta, care atât de mult au cerut de la Dumnezeu să fie binecuvântați și ei, așa cum au cerut și părinții Maicii Domnului, Ioachim și Ana, dar Dumnezeu a rânduit ca rugăciunea lor să fie primită la momentul potrivit și atunci când toate cele omenești erau potrivnice”, a subliniat ierarhul.
La final, pr. Cătălin Nicolae Mirișan i-a mulțumit ierarhului pentru binecuvântarea adusă peste cele două comunități parohiale în ziua de hram și i-a oferit în dar o icoană a Maicii Domnului.
Sărbătoarea hramului s-a încheiat cu o procesiune în jurul bisericii, cu ectenii și rugăciuni de binecuvântare în cele patru laturi ale locașului de cult.
Hram la Alba Iulia
Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, a fost prezent în mijlocul obștii monahale de la Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” din municipiul Alba Iulia, cu ocazia hramului, unde a celebrat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și a rostit cuvântul de învățătură. În cadrul slujbei, diaconul Mihai Ciacîru a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Bahnea, Protopopiatul Târnăveni.
În cuvântul de învățătură, IPS Arhiepiscop Irineu a spus: „Iubiții mei, pentru viața noastră sufletească, rugăciunea ar trebui să fie ca pâinea pe care o mâncăm, ca aerul pe care îl respirăm și ca apa pe care o bem. Niciodată omul nu este mai mare decât atunci când se roagă, fiindcă prin rugăciune vorbește cu Împăratul universului și cu Sfinții Lui. Dacă, după sfatul Sfântului Apostol Pavel, noi am petrece într-o rugăciune necurmată, viața noastră ar fi o lungă zi de sărbătoare. În rugăciune se trăiește preludiul vieții eterne, iar noi avem primele parfumuri ale Patriei de sus, după care năzuim și în care sperăm să ajungem. De aceea, se cuvine să-I mulțumim lui Dumnezeu că ne-a oferit privilegiul de a vorbi cu El prin rugăciune. Totodată, este bine să-L ascultăm pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos Care zice: «Toate pe care le veți cere de la Tatăl, în numele Meu, le veți primi. Până acuma n-ați cerut nimic în numele Meu. Cereți și veți primi, ca bucuria voastră să fie deplină»”.
Acest așezământ monahal, condus în prezent de starețul Ioan Cojanu, a fost înființat în anul 1937, la aproximativ doi kilometri de reşedinţa episcopală, de către Preasfinţitul Dr. Ioan Stroia, Episcop general al Armatei, ca schit, având hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”. La 24 iunie 1948, cu prilejul hramului, Episcopul Nicolae Colan al Clujului, sub jurisdicţia căruia se afla atunci schitul, a pus piatra de temelie pentru o biserică ce urma să fie ridicată pe platoul dintre paraclis şi mormintele episcopilor, dar nu s-a realizat decât fundaţia până la nivelul solului. Din cauza noilor autorităţi de stat nu s-a putut continua construirea bisericii, ci, mai mult, s-a căutat desfiinţarea schitului. În anul 1966 schitul era condus, pe atunci, de părintele Grigorie care a fost obligat să plece împreună cu obştea la Mănăstirea Sihăstria. În 1989 s-a adus o bisericuţă de lemn construită în 1768, din satul Acmariu, aparţinător comunei Blandiana, iar în anul 1990 a fost luată hotărârea ca viaţa spirituală a acestui aşezământ monahal să fie refăcută, emiţându-se decizia de reînfiinţare, de data aceasta cu statut de mănăstire: Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul. În anul 1994, mănăstirea a fost mutată în locația actuală, de la poalele dealului Mamut din Alba Iulia, fiind resfințită în anul 2001, după ce biserica de lemn a fost împodobită cu pictură în stil bizantin. În prezent, se desfășoară lucrările de zidire a unei noi biserici, mai încăpătoare, ca urmare a numărului crescând de credincioși și pelerini ce poposesc aici, conform Arhiepiscopiei Alba Iuliei.