Şomerii români reuşesc să se angajeze după aproape un an de şomaj
▲ Criza actuală şi-a făcut simţite efectele pe pieţele forţei de muncă din UE, anulând în cea mai mare parte creşterea numărului de locuri de muncă obţinută după 2000 ▲ Cea mai scurtă durată medie a şomajului este în Malta, de 3,5 luni, urmată de Spania, 6,4 luni ▲
România s-a clasat pe locul opt între ţările din Uniunea Europeană după durata medie a şomajului, un şomer român având nevoie de 9,7 luni ca să-şi găsească o slujbă nouă, în timp ce media pe ansamblul UE este chiar mai mare, potrivit unui raport publicat luni de Comisia Europeană. Astfel, pe ansamblul blocului comunitar, durata medie a şomajului a fost de 11,9 luni, în perioada 2005-2008, pentru care există cele mai recente date statistice, se mai arată în raportul „Ocuparea forţei de muncă în Europa“ pentru anul 2009. Totuşi, există variaţii între diferite grupuri de muncitori. Persoanele în vârstă rămân în şomaj o perioadă relativ mai ridicată, de 14,7 luni faţă de 12,2 luni pentru cei cu vârste între 24 şi 54 ani sau de 10,3 luni pentru cei sub 24 de ani, la fel şi persoanele necalificate (12,3 luni faţă de 8,1 luni pentru şomerii care au o calificare). În funcţie de sex, diferenţa este foarte mică (12 luni pentru femei faţă de 11,7 luni pentru bărbaţi). Ţările cu o durată medie foarte mare a şomajului sunt Ungaria, cu 13,9 luni, Slovacia, cu 12,2 luni, şi Germania, cu 12,1 luni. Înaintea României, cu o durata medie superioară a şomajului, se mai află Grecia, cu 10,4 luni, Cehia, cu 10,2 luni, Bulgaria, cu 10,1 luni şi Polonia, cu 9,9 luni. În schimb, cea mai scurtă durată medie a şomajului este în Malta, de 3,5 luni, urmată de Spania, 6,4 luni. Potrivit raportului, cu cât o persoană stă în şomaj o perioadă mai îndelungată, cu atât mai puţine şanse are de a reveni pe piaţa muncii. Rata şomajului în UE s-a menţinut pe o tendinţă crescătoare din primăvara anului trecut, iar până în septembrie 2009 ajunsese la 9,2%, în creştere cu 2,5 puncte procentuale faţă de primăvara 2008. Numărul total de şomeri a ajuns la 22,1 milioane persoane, după un avans cu 6,1 milioane persoane (mai mult de o treime) în acelaşi interval. Criza a anulat efectele creşterii pieţei muncii Criza actuală şi-a făcut simţite efectele pe pieţele forţei de muncă din UE, anulând în cea mai mare parte creşterea numărului de locuri de muncă obţinută după 2000. Bărbaţii, tinerii, lucrătorii cu nivel scăzut de calificare şi muncitorii cu contracte temporare au fost cel mai puternic afectaţi de scăderea ofertei de locuri de muncă. Astfel, numărul locurilor de muncă în UE a scăzut la jumătatea lui 2009 cu 4,3 milioane faţă de aceeaşi perioadă din 2008, chiar dacă efectul a fost oarecum amortizat prin reducerea timpului de lucru şi prin alte metode, însă aceste măsuri pe termen scurt nu sunt suficiente pentru asigurarea unei ieşiri cu succes din criză. Diminuarea numărului de slujbe a avut loc în toate sectoarele, cu precădere în construcţii şi industrie. Toate statele membre, cu excepţia Luxemburgului, au înregistrat scăderi ale ratei ocupării, cele mai semnificative având loc în statele baltice, Irlanda şi Spania.