Standarde minime de protecţie pentru cosmetice

O nouă reglementare în ceea ce priveşte siguranţa produselor cosmetice va intra în vigoare, la nivel european, peste 12 luni, când vor fi introduse „standarde minime“ în acest domeniu, se arată într-un raport al Parlamentului European. Producătorii vor fi obligaţi să enumere nanomaterialele şi utilizarea produselor CMR (produse cancerigene, mutagene şi toxice pentru reproducere) în fabricarea cosmeticelor. Noul regulament unic va solicita producătorilor şi garantarea unei etichetări adecvate. Până la acel moment, consumatorii sunt sfătuiţi să citească cu atenţie etichetele, să nu achiziţioneze produse susceptibile de contrafacere sau de fals şi să consulte lista neagră a substanţelor posibil alergene, întocmită de Comisia Europeană.

Propunerea de regulament unic se bazează pe evaluarea siguranţei produselor cosmetice, utilizarea nanomaterialelor la fabricarea produselor cosmetice, utilizarea substanţelor CMR (produse cancerigene, mutagene şi toxice pentru reproducere) în produsele cosmetice şi oferirea de informaţii referitoare la produsele cosmetice. Pentru a reduce povara administrativă, Comisia Europeană a modificat forma juridică a documentului, dintr-o directivă într-un regulament, comasând mai multe texte legislative într-unul singur. Conform regulamentului, persoanele responsabile pentru introducerea pe piaţă a produselor cosmetice trebuie să prezinte o evaluare a tuturor elementelor relevante referitoare la siguranţa acestora. Până în luna martie a anului viitor, „Comisia trebuie să elaboreze orientări clare pentru siguranţa produselor cosmetice, iar statele membre trebuie să efectueze verificările pe baza unor instrumente de control adecvate“, se arată într-un comunicat al PE. Nanomaterialele şi produsele CMR pot fi periculoase Cu privire la siguranţa produselor cosmetice, prezenţa nanomaterialelor în compoziţia acestora are consecinţe importante, deoarece unele din acestea pot prezenta riscuri la adresa sănătăţii şi a protecţiei consumatorilor. Regulamentul face deja referire la nanomaterialele utilizate în produsele cosmetice (filtre UV, coloranţi, conservanţi), care trebuie avizate de Comisie. Cu toate acestea, deputaţii consideră că este necesar, în primul rând, o definiţie clară a nanomaterialelor, precum şi o revizuire periodică a legislaţiei, ţinând cont că cercetarea acestora este în curs. Producătorii vor fi obligaţi să enumere nanomaterialele folosite în produsele cosmetice şi să garanteze o etichetare adecvată. De asemenea, sunt incluse şi prevederi speciale cu privire la utilizarea produselor CMR (produse cancerigene, mutagene şi toxice pentru reproducere). Deşi aceste produse sunt deja interzise, regulamentul prevede şi câteva excepţii, cu condiţia ca CSPC să dea un aviz favorabil folosirii acestora în produsele cosmetice. Un alt element important pentru protecţia consumatorilor îl reprezintă caracteristicile produsului prezentate în publicitatea şi etichetarea acestuia, Comisia având obligaţia să verifice validitatea declaraţiilor privind caracteristicile şi eficacitatea produsului. Alergenii, „vizibili“ pe etichetele cosmeticelor Produsele cosmetice sunt controlate de inspectorii pentru protecţia consumatorului doar în momentul în care aceştia primesc de la producători însemnele de identificare a mărcilor. Potrivit normelor legale, produsele cosmetice nu trebuie să pericliteze sănătatea umană atunci când sunt respectate condiţiile de utilizare, iar în compoziţia lor trebuie utilizate doar substanţe avizate de Ministerul Sănătăţii. În fiecare an sunt date publicităţii studii care subliniază că piaţa este saturată de produse contrafăcute, care nu oferă siguranţă în ceea ce priveşte conţinutul. Totuşi, consumatorii trebuie să urmărească anumite elemente de siguranţă, respectiv codul de bare, care trebuie citit de cumpărător pentru a descoperi ţara de provenienţă, modul de etichetare este important şi trebuie verificat, firmele de renume mondial utilizând inscripţii sofisticate tocmai pentru a fi mai greu de contrafăcut. Lista neagră a alergenilor din parfumuri Producătorii, importatorii, distribuitorii şi comercianţii de parfumuri şi alte produse cosmetice sunt obligaţi să se conformeze directivelor europene care impun precizarea pe etichetele cosmeticelor a tuturor substanţelor componente şi menţionarea expresă a substanţelor cu potenţial alergen. Din 100 de substanţe posibil alergene, 26 au fost puse de specialiştii europeni pe o listă neagră, ceea ce înseamnă că prezenţa unei substanţe de pe listă în compoziţia unui anumit parfum/produs cosmetic obligă la o etichetare corespunzătoare, care să avertizeze potenţialii cumpărători. Eugenolul sau geraniolul sunt alergeni prezenţi în 90% din parfumurile pentru femei şi mai toate marile mărci de parfumuri utilizează chimicale alergene. Opium figurează împreună cu Red şi Poison, în fruntea unei liste publicate în anul 2000 de cercetători americani, care clasează parfumurile în funcţie de posibilitatea de a provoca crize de astm. Potrivit specialiştilor, gradul de nocivitate a substanţelor alergene diferă foarte mult, acelaşi parfum putând cauza sufocarea unui alergic, fără a avea nici un efect negativ asupra altor persoane. Lista substanţelor alergene folosite în industria cosmeticelor, a căror semnalare prin etichetare este obligatorie: 1. 2-benzilideneheptanal 2. alcool benzilic 3. alcool cinamic 4. citral 5. eugenol 6. 7-hidroxicitronelal 7. isoeugenol 8. alcool amilcinamic 9. salicilat de benzil 10. aldehida cinamică 11. cumarina 12. geraniol 13. liral 14. alcool 4-metoxibenzilic 15. cinamat de benzil 16. farnesol 17. lilial 18. linalol 19. benzoat de benzil 20. citronelol 21. a-hexilcinamaldehida 22. d-limonen 23. oct-2-inoat de metil 24. alfa-cetonă 25. evernia prunastri 26. evernia furfuracea